Fasolea românească a ajuns un produs de lux. Nu se mai cultivă, ci se importă: „Nu găseşti nici oameni să te ajute la cules“

Fasolea românească este din ce în ce mai rară şi mai scumpă. Pe rafturile magazinelor găsim boabe de import, din Argentina, Etiopia sau Egipt. În cifre, 80% din fasolea de pe piaţa din România provine de peste hotare, conform datelor Institutului de Statistică.

Cândva era leguma preferată a românului şi foarte uşor de procurat. Găseai în toate gospodăriile fasole albă, neagră sau pestriţă. Astăzi, producătorii cultivă tot mai puţină sau deloc. „Nu avem unde să o vindem, pentru că românul preferă marfa din import. De fapt, cumpără  ce i se dă. Piaţa este invadată de legume din străinătate. Noi cultivăm doar cât folosim. E şi muncă multă. Am renunţat la această cultură de câţiva ani. Nu găseşti nici oameni să te ajute la cules. Şi zilierii sunt tot mai rari", spune un producător de legume din comuna Dichiseni.

Bărbatul cultivă legume pe o suprafaţă de 7.000 de metri pătraţi: roşii, ardei, vinete, salată, dovlecei, castraveţi. Lucrează pământul alături de soţia sa.”Avem solarii şi de primăvara până iarna muncim cot la cot să scoatem un ban cinstit. De anul trecut am cultivat şi usturoi. E migală multă, la fel ca şi la fasole. Gândiţi-vă că trebuie culeasă bob cu bob de pe păstaie. Trebuie să ai multă grijă de ea. O ridici ca să nu stea pe pământ să aibă umiditate, o cureţi de buruieni. Când puneam în pământ şi scoatem 5-7 saci, aici îi vindeam, la piaţă. Dar am renunţat, că mi-am dat seama că nu este profitabilă. Cine mai stă să gătească fasole când la hipermarket o găseşti fiartă gata în cutie?”, se întreabă nea Tudor.

În post, la mare căutare

La Piaţa Mare din centrul vechi al Călăraşiului, un  singur comerciant are la vânzare fasole românească, la preţul de 10 lei kilogramul. „Să ştiţi că este foarte bună, fierbe repede şi e gustoasă. Se vinde bine, chiar dacă e puţin mai scumpă. Acum, în post, e la mare căutare. Noi mereu am avut la vânzare soi românesc. O aducem de la Feteşti. Nu e tratată, iar boabele sunt mari şi delicioase. Iese o iahnie pe cinste. Clienţii noştri fideli ştiu că este marfă de calitate. Nici nu se compară la gust cu cea din Egipt. De multe ori, dacă avem prea puţină la vânzare, clienţii ne roagă să le oprim un kilogram, două, să fie siguri că vor prinde fasole românească”, explică vânzătoarea de la tarabă.

În târgurile de produse tradiţionale, cei care poftesc la o iahnie aburindă, de post ori cu afumătură, plătesc în jur de 10 lei. Cine e îndemânatic în bucătărie găseşte la piaţă fasole cu 10 - 12 lei kilogramul şi o poate găti acasă, după cum îi place. E puţină şi scumpă pentru că producătorii o cultivă mai mult pentru consumul propriu.

Dacă în 1990 producţia raportată se ridica la 60.000 de tone, în 2017 au fost recoltate 16.000 de tone, arată Institutul de Statistică. Momentan, la Ministerul Agriculturii nu există un plan de susţinere a acestei culturi. Conform Institutului de Statistică, valoarea importurilor de fasole aproape s-a triplat faţă de anul 2005.

Peste 500 de soiuri există în lume

Fasolea a fost pentru România, până în anul 1989, o cultură leguminoasă aproape nelipsită din oricare asolament agricol, aşa încât, dacă în anul 1965 se cultivau 27 mii ha, cu o producţie totală de 77,8 mii tone, s-a ajuns în anul 1985, după un parcurs ascendent, la 168,9 mii ha şi o producţie totală de 189,2 mii tone, potrivit datelor publicate de cercetătorii de la Staţiunea Fundulea. După 1989 se înregistrează declinul cel mai accentuat al culturii, când suprafeţele cultivate cu fasole scad cu peste 150.ooo de hectare.

Fasolea este o plantă cultivată pentru păstăile comestibile sau pentru seminţele din interiorul acestora. Originară din America de Sud, America Centrală şi India, fasolea este în prezent cultivată peste tot în lume. 100 g de fasole conţin 346 kcal, proteine vegetale, calciu, fosfor, potasiu, fier, vitaminele B1, B6, C, K. Fasolea este prezentă în stare sălbatică în zonele tropicale ale Asiei şi Americii. Fructul ei este păstaia, care conţine de obicei câteva seminţe (până la 8-10 boabe, în funcţie de soi). De-a lungul timpului, s-a ajuns să fie cultivată în multe soiuri şi variaţii, constituid hrana de bază îndeosebi în ţările din America de Sud, unde reprezintă echivalentul orezului în Asia sau al cartofilor în Europa. În prezent, există peste 500 de soiuri de fasole, printre cele mai cunoscute fiind fasolea păstăi (verde şi galbenă), fasolea boabe albă, roşie (“Kidney“), “Borlotti“, pestriţă (mexicană).

Se estimează că fasolea are o vârstă de peste 8.000 de ani. Este una dintre cele „trei surori” ale bucătăriei Americii pre-columbiene, alături de porumb şi dovleac. Aztecii cultivau „ayacolt”, adică fasolea, împreună cu porumbul, pe acelaşi teren, porumbul servind ca par pentru fasolea cea căţărătoare.

Astăzi, fasolea este una dintre sursele de bază de albumine vegetale din lume şi se regăseşte în bucătăriile tuturor popoarelor. Sunt cunoscute aproximativ 30.000 de soiuri de fasole, din care se cultivă peste 500.