Duşmanii de temut ai viruşilor. Cum trebuie băute ceaiurile care alungă răceala şi la ce trebuie să fim atenţi

Ceaiul de cătină, pe lista remediilor eficiente în caz de răceală FOTO Adevărul

Antiseptice şi diuretice, ceaiurile sunt de mare ajutor în tratamentele împotriva afecţiunilor sezonului rece. Medicii spun că trebuie băute cel puţin cinci zile şi e bine să avem mare grijă să nu fie fierbinţi, ci doar călduţe, deoarece irită şi mai mult zonele inflamate de răceală. Pe lista remediilor naturale şi sănătoase se află măceşele, busuiocul şi cătina, care grăbesc vindecarea în caz de viroze respiratorii, faringite şi laringite.

Măceşele sunt recomandate pentru că au un conţinut foarte bogat în vitamina C, vitamina A, P, K, B1 şi B2, zaharuri, acid citric, fier, mangan, fosfor, zinc, potasiu, magneziu, sulf, seleniu şi antoxidanţi, iar trei-patru căni de ceai sunt ideale în perioada virozelor.

“În primul rând, măceşele stimulează imunitatea având un puternic rol regenerant, antiinflamator, cicatrizant, asigură o funcţionare bună a organelor interne, a sistemului cardiovascular şi au efect antidiabetic. În plus, măceşele combat astenia, reglează metabolismul şi este indicat consumul de măceşe încă de la vârste foarte fragede”, spune dr. Daniela Stan, medic de familie.

Atenţionări speciale

Specialiştii spun că, deşi nu au contraindicaţii majore, trebuie să fim foarte atenţi când începem cura cu măceşe, deoarece ceaiul nu este tolerat de oricine. Trebuie cerut obligatoriu sfatul medicului, înainte de a începe cura. De asemenea, trebuie să fim foarte atenţi şi la vasele pe care le folosim la prepararea ceaiului.

“Măceşele nu au contraindicaţii majore, însă cu toate acestea, ceaiul de măceşe nu este agreat de oricine. Ceaiul de măceşe poate fi consumat prin adăugarea mierii în compoziţie sau a scorţişoarei, care îi sporesc eficienţa în cazul răcelilor. De asemenea, vasele de metal descompun conţinutul de vitamina C astfel încât pentru preparatele ce conţin măceşe este indicată folosirea vaselor smălţuite. În plus, pulpa şi ceaiul de măceşe nu au contraindicaţii, dar seminţele, mai ales perişorii prezenţi pe ele irită aparatul digestiv şi pe cel respirator. Se recomandă evitarea seminţelor de măceşe în cazul bolnavilor alergici sau a celor ce suferă de astm bronşic”, explică Marina Grigore, specialist în apifitoterapie.

Un antimicrobian excepţional

Şi banalul busuioc se recomandă în timpul virozelor, pentru că vitaminizează şi energizează. Datorită calităţilor sale antimicrobiene şi antiseptice se foloseşte în mai multe afecţiuni: de la gripă şi răceală la bronşite, ulcere gastrice, infecţii urinare, nevralgii. Datorită proprietăţilor sale, planta are un efect antioxidant, antiviral şi antimicrobian. Busuiocul este o sursă importantă de calciu, vitamina A, vitamina B6, vitamina C, dar şi o importantă sursă de minerale cum ar fi fier, potasiu, magneziu şi fosfor.

“Este de asemenea bine de ştiut că planta de busuioc conţine şi anumite substanţe importante, cum ar fi taninul, substanţă ce conferă busuiocului proprietăţi antiseptice şi antispasmodice, orientina şi vicenina, substanţe active care protejează celulele organismului de efectele negative ale radiaţiilor ultraviolete, flavonoide şi compuşi volatili, care au efecte antiinflamatoare puternice”, spune medicul.

Infuzia preparată din frunze proaspete de busuioc ajută la tratarea infecţiilor urinare, durerilor de cap sau a gripei. Planta face minuni şi când vine vorba despre crampele abdominale.

Ginsengul românesc

Considerată unul dintre cei mai puternici biostimulatori ai imunităţii, cătina este recomandată mai ales în sezonul rece. Ceaiul de cătină previne îmbolnăvirea de răceală şi gripă, iar la nevoie grăbeşte vindecarea. Pentru calităţile sale extraordinare, ajutând atât la vindecarea unor afecţiuni deja existente, dar şi la prevenirea multor boli, cătina a fost numită “ginsengul românesc”. Fructele mici şi acrişoare conţin cea mai mare cantitate de vitamina C, mai mult decât măceşul şi de zece ori mai mult decât citricele.

Specialiştii spun că aceasta poate fi şi cel mai bun vaccin antigripal. Fructele de cătină sunt cele mai bogate în vitamina C naturală, precum şi în vitamina E, vitamina A, K, F, P, complexul de vitamine B, proteine, calciu, magneziu, fier, sodiu, potasiu, betacaroten, ulei, celuloză.