Cum ajung tot mai mulţi tineri români să sufere de boli de inimă: „După 20 de ani de fumat, adică la vârsta de 35 de ani, aceşti pacienţi ajung să facă infarct“

Stresul, fumatul, consumul de droguri şi lipsa unui control periodic sunt factorii care au determinat o scădere alarmantă a vârstei la care românii ajung să fie diagnosticaţi cu boli grave de inimă. Cel mai tânăr pacient operat în ultimul an la Buzău a avut puţin peste 40 de ani, iar specialiştii din Spitalul Judeţean Buzău spun că astfel de cazuri sunt tot mai des întâlnite.

Spitalul Judeţean Buzău are de un an un compartiment de cardiologie intervenţională, care a îmbunătăţit standardul serviciilor medicale. 

Aproape 200 de persoane au beneficiat de angioplastie, după punerea în funcţiune a angiografului, însă noua echipă nu poate rezolva şi cazurile care necesită intervenţie chirurgicală, acestea fiind trimise în continuare la spitale din Bucureşti. 

Specialiştii au tras şi o primă concluzie după aproape un an de funcţionare a programului, anume că vârsta pacienţilor diagnosticaţi cu boli cardiace a scăzut dramatic.

”A scăzut vârsta la care apar manifestările unor afecţiuni cardiace şi sunt din ce în ce mai mulţi tineri afectaţi. Nu factorul genetic este principalul responsabil, acesta fiind undeva la coadă. El poate fi responsabil cumva la pacienţii mai tineri care asociază, să zicem, alţi factori precum fumat, regim de viaţă sedentar, obezitate, colesterol mare, mult stres, pentru că suntem din ce în ce mai stresaţi aparent”, precizează dr. Florin Lucian Matei, cardiolog intervenţionist la spitalul Judeţean Buzău.

Stresul, fumatul, consumul de droguri şi lipsa unui control periodic sunt factorii care au determinat o scădere alarmantă a vârstei la care buzoienii ajung să fie diagnosticaţi cu boli grave de inimă. 

”Lucrurile acestea, dacă le începem la o vârstă fragedă, cum se întâmplă acum cu fumatul la 14, 15 ani, nu ne mirăm dacă după 20 de ani de fumat, adică la vârsta de 35 de ani, de 40 de ani, aceşti pacienţi ajung să facă infarct”, spune medicul buzoian.

Cel mai tânăr pacient operat în ultimul an la Buzău a avut puţin peste 40 de ani, iar specialiştii din Spitalul Judeţean Buzău spun că astfel de cazuri sunt tot mai des întâlnite.

”Bolile de inimă sunt cu atât mai grave cu cât ele aparla vârste fragede pentru că tânărul nu are adaptabilitate foarte bună. La vârstnic, vasele de sânge sunt ramificate mai corespunzător. Se produce o colateralizare şi atunci infarctele au un impact mai mic la vârstnic. La tânăr nu se produce această adaptare la boală şi atunci impactul este sever. Sechelele în cazul tinerilor sunt grave”, susţine medicul Florin Lucian Matei.

Majoritatea bolnavilor ajung în cabinele medicale în ultima clipă, având nevoie urgent fie de implantare de stenturi fie de intervenţie chirurgicală, în timp ce un număr foarte mic de pacienţi poate fi rezolvat cu tratament medicamentos. 

În anul 2019, în cadrul Compartimentului de Cardiologie Intervenţională a Spitalului Judeţean de Urgenţă Buzău, au fost efectuate un număr de 163 de intervenţii coronariene la pacienţi cu afecţiuni cardiovasculare acute.

Intervenţiilor efectuate anul trecut, începând cu data de 27 februarie, li se mai adaugă alte 18 efectuate în luna ianuarie, astfel că medicii estimează că numărul total de coronarografii efectuate în primul an de derulare a programului, va depăşi pragul de 200. 

Medicul Florin Lucian Matei spune că, în contextul în care „afecţiunile cardiovasculare au cea mai mare incidenţă şi constituie principala cauză de mortalitate atât în România, cât şi la nivel mondial, numărul pacienţilor care au nevoie de astfel de intervenţii se menţine la un nivel ridicat”. 

Astfel, în zilele în care acesta face gărzi la SJU Buzău, media intervenţiilor este de 3-4 pe zi, în funcţie de complexitatea cazurilor.

Acesta a explicat că o coronarografie este o intervenţie diagnostică efectuată pacienţilor cu afecţiuni cardiace, iar în funcţie de rezultatul investigaţiei se stabileşte varianta terapeutică indicată pentru fiecare caz în parte. 

„În cazurile cele mai grave cum sunt cele de infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST cu debut de până la 12 ore sau cu criterii de gravitate persistente după primele 12 ore, se impune intervenţie chirurgicală pentru revascularizare prin by-pass aorto-coronarian. În cazul pacienţilor cu alte tipuri de sindrom coronarian acut, cum ar fi angina pectorală instabilă sau agravată, ori infarctul miocardic fără supradenivelare de segment ST, aceştia sunt  exploraţi invaziv în cadrul laboratorului nostru”, a precizat medicul Florin Lucian Matei. 

În astfel de situaţii, coronarografia este urmată, în funcţie de rezultatul investigaţiei, fie de indicaţie de optimizare şi continuare a tratamentului medicamentos, fie de angioplastie coronariană percutană, cu implantare de stent sau stenturi.

Această intervenţie se realizează preponderet în acelaşi timp procedural cu coronarografia, dar se face şi etapizat, în mai multe intervenţii, în funcţie de numărul şi de complexitatea leziunilor.

Din totalul intervenţiilor realizate până acum la Buzău, 60% au impus implantare de stenturi, 25% au necesitat intervenţie chirurgicală şi 15% s-au rezolvat cu tratament specific. În cazul pacienţilor care au necesitat intervenţii chirurgicale, operaţiile au avut loc în centre de la Bucureşti, întrucât SJU Buzău nu dispune de secţie de chirurgie cardiovasculară.

Dr. Florin Lucian Matei mai spune că programul se va finaliza în cursul lunii august a acestui an, termen până la care speră ca numărul pacienţilor investigaţi în 2020 să ajungă la circa 250.

După încheierea programului, angiograful va rămâne în dotarea SJU Buzău, astfel că vor putea fi efectuate şi în viitor astfel de investigaţii.