Zece comune din Brăila vor bani pentru dezvoltarea zonei pescăreşti

La Brăila, pescuitul nu mai este de multă vreme o activitate organizată. FOTO: N.Butnaru

Primarii a zece comune din judeţul Brăila mai au timp până pe 29 martie să depună proiecte pentru accesarea de fonduri europene prin Fondul European de Pescuit în vederea dezvoltării zonelor pescăreşti.

Recent a fost lansat apelul pentru depunerea unor asemenea proiecte iar la eveniment

au participat primarii comunelor implicate, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, care este şi preşedintele Asociaţiei „Grupul Local pentru Promovarea Dezvoltării Integrate a Zonei Pescăreşti a judeţului Brăila” (FLAG), Gheorghe Văcaru – reprezentant

al Direcţiei Generale Autoritatea de Management al Programului Operaţional pentru Pescuit, Luminita Mihailov – director general la Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Est

Cele zece comune care ar putea beneficia de astfel de fonduri sunt: Berteştii de Jos, Stăncuţa,

Gropeni, Tichileşti, Chiscani, Vădeni, Siliştea, Măxineni, Măraşu, Frecaţei şi cartierele Brăiliţa, Pisc, Comorofca, Călăraşi 4, Centrul Istoric, zona Faleza Dunării şi Zona Liberă din municipiul Brăila. Se acordă fonduri pentru: reabilitare pontoane debarcare/acostare; adăposturi pescăreşti; reabilitare spaţii depozitare peşte/cherhanale; reabilitare spaţii pentru depozitare echipamente pescăreşti; amenajare spaţii de procesare a produselor pescăreşti; pieţe de desfacere a produselor pescăreşti; centre de servicii pentru ambarcaţiuni pescăreşti Staţii de alimentare ambarcaţiuni pescăreşti; sprijin pentru valorificarea produselor pescăresti (produse tradiţionale, bio, din

peşte); confecţionare plase de pescuit; eco-turism; fotosafari în Insula Mică a Brăilei; turism creativ cu specific pescăresc; pescuit sportiv şi de agrement; confecţionare şi comercializare produse hand-made cu specific pescăresc; amenajare spaţii cazare; amenajare spaţii de agrement cu specific pescăresc; ponton restaurant; restaurant cu specific pescăresc; modernizare/reabilitare ambarcaţiuni în scop turistic; centru de închiriere unelte pentru pescuit; producere şi comercializare unelte şi accesorii de pescuit pentru agrement; evenimente: festivaluri, târguri cu specific pescăresc şi local,

ateliere pentru meşteşuguri pescăreşti; materiale de promovare (turism, gastronomie, tradiţii); puncte de informare;campanii informare şi publicitate cu privire la valorificarea potenţialului zonei pescăreşti; brand local; muzeu cu specific pescăresc; monografia ruşilor lipoveni – tradiţia în pescuit a etniei ruşilor lipoveni; trasee turistice; birdwatch – puncte de observare; campanie de conştientizare privind conservarea resurselor naturale şi de mediu; acţiuni de menţinere şi conservare a habitatelor (campanii de ecologizare); calificarea persoanelor angajate în sectorul pescăresc (pescuit, colectare, comercializare, procesare); schimb de experienţă în vederea dezvoltării comunităţilor pescăreşti; încurajare activităţi de parteneriat/înfrăţire între comunităţi pescăreşti. Caracteristicile cheie distinctive ale zonei pescăreşti vizate de Grupul Local sunt: Dunărea este resursă economică importantă ce oferă oportunităţi de dezvoltare în domeniul pescuitului, transportului de mărfuri şi persoane, agrementului; Zona pescărească este amplasată strategic în apropierea Deltei Dunării, Mării Negre, zonei montane a Dobrogei, staţiunii Lacu Sărat, având acces la principalele căi de comunicaţie, ceea ce facilitează dezvoltarea turismului; Existenţa unui potenţial turistic puţin valorificat al zonei Balta Mică a Brăilei, similar celui din Delta Dunării prin diversitate şi frumuseţe naturală, cu un bogat potenţial acvatic şi cinegetic neafectat

de intervenţia umană; Existenţa portului Brăila; potenţial uman ridicat a cărui ocupaţie tradiţională este pescuitul. Zona pescărească vizată are o suprafaţă de 1.860,8 km2, o populaţie de 87.054 locuitori şi o densitate de 46,78 loc/km2. Judeţul Brăila are o tradiţie bogată în exploatarea resurselor piscicole. Pescuitul ca activitate specifică în zonele limitrofe Dunării, Siretului, Călmăuiului, Buzăului şi cele lacustre este prezent din cele mai vechi timpuri şi practicat cu continuitate.

sursa: Strategia de dezvoltare locală integrată a Zonei pescăreşti a Judeţului Brăila