Povestea tristă a fântânii cinetice din Brăila. Autorităţile au preferat să o vopsească în loc să o placheze cu granit, iar acum o ţin tot timpul oprită
0
După ce s-au apucat să o renoveze fără să ţină cont de forma iniţială dată de sculptorul Constantin Lucaci, cel care a realizat fântâna cinetică din Brăila, cel mai important monument de artă contemporană din oraş, autorităţile locale nu reuşesc să dea un aspect final bazinului acestei fântâni.
Deşi reabilitarea întregii zone de promenadă unde se află ansambul de fântâni cinetice a costat nu mai puţin de 140 miliarde de lei vechi, bazinul nu a fost placat cu granit ci s-a ales o soluţie mult mai ieftină: aplicarea unui strat de vopsea. Primul strat nu a fost corespunzător şi a fost înlocuit, înainte ca fântâna să fie repusă în funcţiune.
Problema e că, după doar un an de la repornire, vopseaua s-a scorojit foarte tare şi a fost nevoie de o revopsire. În urmă cu câteva săptâmâni, revopsirea s-a făcut în cadrul contractului de garanţie a lucrării. Numai că nici de această dată nu s-a făcut treabă de calitate, iar autorităţile locale au obligat constructorul, firma Tancrad Galaţi, să o ia de la zero. Este, practic, a patra oară când se vopseşte bazinul fântânii cinetice, în numai doi ani.
"Lucrarea făcută în luna iulie nu a fost recepţionată deoarece calitatea execuţiei lăsa de dorit. Vopseaua s-ar fi scorojit din nou, într-un interval scurt de timp. Din această cauză, constructorului i s-a solicitat să refacă stratul de vopsea", spune Iuliana Neagu, directorul Direcţiei Programe Europene din cadrul Primăriei Brăila.
Din cauza reparaţiilor care nu se mai termină, fântâna cinetică nu a putut fi pornită exact când era cea mai mare nevoie de ea, de Zilele Brăilei, în preajma zilei de 15 august, când foarte mulţi localnici dar şi vizitatori din alte oraşe preferă să se plimbe în zona Esplanadei Dunării.
Reabilitarea zonei Esplanadei, proiect ce a inclus şi ansamblul de fântâni cinetice, a fost făcută, în perioada 2011 - 2013, de firma "Tancrad" Galaţi. Costul lucrărilor s-a ridicat la 14 milioane de lei noi (140 miliarde de lei vechi), banii fiind asiguraţi, în cea mai mare parte, printr-o finanţare europeană.
Citiţi şi
Se încarcă comentariile...
