Lăsat la cheremul hoţilor, conacul din mijlocul Bărăganului unde venea pe vremuri să petreacă toată crema României dispare de pe faţa pământului
0Celebru pe vremuri pentru partidele de vânătoare şi petrecerile pantangruelice la care participa crema lumii bune din România, conacul construit de un mare moşier, pe nume Filip Orezeanu ,lângă localitatea brăileană Traian a ajuns o ruină. O ruină care încă mai poartă, însă, în zidurile pe jumătate dărâmate ADN-ul unui conac boieresc veritabil.
Filip Orezeanu a fost un moşier cu proprietăţi în mai multe judeţe, printre care şi Brăila. La începutul secolului XX, marele boier s-a hotărât să îşi construiască un conac în câmp, lângă satul Traian, într-un loc uşor accesibil, fiindcă prin apropiere trecea calea ferată. Clădirea, care ieşea în
evidenţă nu atât printr-un stil arhitectonic foarte complicat, cât prin decoraţiunile de ceramică de pe zidurile exterioare, avea destinaţie de casă de vacanţă. Se spune că familia boierului Orezeanu i-a avut ca invitaţi aici, printre alte nume sonore, pe fostul ministru de externe Nicolae Titulescu, fostul prim-ministru Armand Călinescu .
Camerele conacului erau dotate cu mobilier de lux, slugile trudeau ca să fie doamenlor şi domnilor şederea cât mai plăcută, în grajduri erau disponibili cai de rasă pentru plimbări pe înserat, iar în zilele fierbinţi de vară se putea înota într-o piscină de dimensiun generoase. Exista o cramă amenajată într-o movilă de pământ, iar într-un pavilion din fier forjat se puteau purta discuţii lejere, la o cafea şi o chesea cu dulceaţă. Curtea conacului arăta a grădină englezească. O fântână arteziană şiroia în zilele de vară, iar diferite specii de flori exotice încântau vizitatorii din jardiniere de piatră în formă de lalele.
Asta a fost până după cel de-al doilea război mondial. Declinul a început când casa a fost sechestrată de Armata Roşie, care şi-a amenajat acolo un punct strategic de observaţie, dată fiind apropierea de calea ferată. Între timp, familia Orezeanu luase mobila şi tot ce s-a mai putut lua şi fugise în străinătate.

În timpul regimului comunist, clădirea a servit drept sediu al Secţiei Mecanizată a Agriculturii Traian. Aşa se explică şi culoarea galben-spălăcit de pe exteriorul zidurilor. Dar, în afară de acea culoare standard din timpul regimului comunist, conacul a fost păstrat cu grijă. "Existau patru camere mari şi trei mai mici, plus holul care avea pereţii pictaţi. La subsol se amenajase o cantină. Grajdurile erau în picioare, crama la fel. Totul se păstrase aşa cum lăsaseră mcei din familia Orezeanu", îşi aminteşte Nicuşor Abăseacă, primarul Comunei Traian, care a lucrat vreme de 13 ani la fosta SMA.
Dezastrul adevărat a început pentru conacul Orezeanu pe la mijlocul anilor '90, când "Agromec" Traian, urmaşa SMA din localitate, a intrat în faliment. Tot cam atunci, un urmaş al familiei Orezeanu, Ion Cristescu Orezeanu, stabilit în Elveţia, a revendicat atât conacul cât şi circa 170 de hectare din zona Traian. După ce Cristescu Orezeanu a răposat, în urma lui au apărut numeroşi moştenitori, care au început să îşi dispute această proprietate.
Nici până la ora actuală nu se ştie cu precizie cine este proprietarul conacului, sau mai exact a ceea ce a rămas din el. Doar câteva ziduri mai stau în picioare, în rest totul a fost distrus de hoţii de cărămidă. Grajdurile nu mai sunt, crama nu mai există, jardinierele de piatră au fost sparte şi ele pentru a li se fura armătura metalică, chioşcul din fier forjat s-a numărat printre primele victime ale „lăcustelor" care au profitat de faptul că proprietatea aceasta n-a fost păzită de nimeni.
"Noi n-avem cum să dăm bani pentru pază atât timp cât clădirea şi anexele nu ne aparţin. Mă doare inima când văd cum s-a distrus totul dar nu am nicio posibilitate să intervin. Primăria Traian a încercat să ajungă la un acord cu moştenitorii, în sensul să dăm la schimb un teren de câteva hectare, pentru a putea prelua conacul şi cele 3,5 ha din jurul lui. Am vrea să îl prindem pe un proiect european şi să îl reabilităm. Încă se mai poate face acest lucru, chiar dacă n-a mai rămas mare lucru din el. Dar nu reuşim nici măcar să dăm de urma moştenitorilor, darămite să discutăm cu ei. Acum, dacă tot m-aţi întrebat de treaba asta, o să mai fac o adresă şi o să încerc să îi mai caut pe moştenitori, ca să le propun acest schimb. Dacă nu se iau măsuri într-un timp cât mai scurt, chiar că nu mai avem ce salva!", ne-a declarat primarul Abăseacă.
Citiţi şi