Cum a fost împărţită în două staţiunea brăileană Lacu Sărat: jumătate la Chiscani, jumătate la Brăila
0
Starea nu foarte bună în care se află Staţiunea Lacu Sărat nu este de ieri, de azi, dar se agravează după unul dintre litigiile dintre Primăria Brăila şi cea a comunei Chiscani.
Situaţia în care se află “perla turistică a Brăilei” este una controversată. Asta pentru că Staţiunea Lacu Sărat se află pe teritoriul comunei Chiscani, dar banii din taxe şi impozite ajung în vistieria Brăilei. Procesele nu au fost suficiente să regleze dreptul de administrare asupra Lacului Sărat, motiv pentru care şi astăzi cearta în instanţă nu a luat sfârşit.
Lupta administraţiilor locale din comuna Chiscani şi respectiv municipiul Brăila pentru staţiunea Lacu Sărat a trecut demult graniţele judeţului, ajungând până la Tulcea, acolo unde s-a judecat ultimul proces în cauza Lacu Sărat. Decizia instanţei tulcene din 26 noiembrie, de a recunoaşte jurisdicţia teritorială a comunei Chiscani asupra staţiunii Lacu Sărat, va deschide o altă perspectivă privind dezvoltarea staţiunii. Cele două unităţi administrativ teritoriale vor putea uza de regimul asocierii pentru dezvoltare intercomunitară şi pot să dezvolte un proiect comun de recunoaştere a statutului de „interes naţional” al Staţiunii turistice Lacu Sărat.
Primăria din comuna Chiscani, condusă de UNPR-istul Ion Crăciun, a obţinut în instanţă o recunoaştere a apartenenţei administrative a staţiunii Lacu Sărat la teritoriul comunei. Hotărârea pronunţată la Tribunalul Tulcea poate fi contestată de Primăria Brăila la Curtea de Apel Constanţa în termen de 15 zile de la comunicare. Decizia instanţei nu face decât să complice implicarea municipiului Brăila în gestionarea staţiunii, printr-o asociere cu Primăria Chiscani, care nu dispune de resursele financiare suficiente pentru aducerea staţiunii la statutul de staţiune de interes naţional.
Dacă Primăria Chiscani nu va renunţa la acţiunea în justiţie, asocierea de dezvoltare, aprobată în 2013 de cele două consilii locale, dintre cele două unităţi administrativ-teritoriale nu mai are obiect. Pe de altă parte, nici Primăria Chiscani nu va putea singură să construiască infrastructura adiacentă staţiunii şi nu va obţine statutul de staţiune de interes naţional, ce ar aduce investiţii turistice în zonă. Un fond de reabilitare a staţiunii de 570 000 de lei a fost alocat încă din 2010 de Ministerul Dezvoltării, condus atunci de Elena Udrea, dar din cauza diferendelor din justiţie, banii au stat neutilizaţi în Trezorerie.
“Încep să nu mai am nervi pentru acest subiect. Primăria Chiscani nu a făcut niciodată nimic pentru această staţiune însă se continuă lupta. Însuşi primarul comunei Chiscani recunoaşte că nu are posibilitate să modernizeze staţiunea însa o vrea”, a declarat primarul municipiului Brăila, Aurel Gabriel Simionescu.
“Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii reconvenţionale. Admite acţiunea şi cererea reconvenţională . Obligă pârâtele Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Braila şi Unitatea Administrativ Teritorială a comunei Chiscani să stabilească hotarul comun al celor două unităţi administrativ teritoriale conform limitelor stabilite prin Suplimentul nr.2 la raportul de expertiză tehnică judiciară -refăcut-, respectiv Anexa 6- revizuită-, expertiză întocmită de expert tehnic Sîrbu Ionel. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare”, se arată în sentinţa pronunţată în şedinţa publică din data de 26 noiembrie 2015.
“Cu siguranţă vom face recurs, însă deocamdată nu am primit hotărârea în formă fizică. Nu avem o comunicare oficială. Am văzut că se face trimitere la raportul de expertiză şi instanţa omologhează o anumită versiune de expertiză. Nu suntem mulţumiţi de această soliţie la care a ajuns instanţaşi avem deschisă o cale de atac” a declarat secretarul municipiului Brăila Ion Drăgan.
Cele două unităţi administrativ teritoriale se bat prin instanţe pentru teritoriul staţiunii de peste 10 ani, iar din 2013 acest proces s-a judecat la Tribunalul Tulcea.
Citiţi şi
Se încarcă comentariile...
