Povestea celui mai vechi teatru orăşenesc din Moldova. Cum s-a născut din cheta oamenilor din popor prima instituţie care l-a omagiat pe Eminescu
0
Teatrul ”Mihai Eminescu” din Botoşani, ridicat acum 100 de ani de negustorii şi meşteşugarii târgului în urma unei chete publice, este cel mai vechi teatru orăşenesc din Moldova. Cădirea, o adevărată bijuterie arhitectonică, a fost închinată poetului Mihai Eminescu, la 25 de ani de la moartea sa.
Cu 100 de ani în urmă, mai precis pe 21 decembrie 1914, târgoveţii Botoşaniului, un prosper oraş din Ţara de Sus a Moldovei, intrau fericiţi în sala primului teatru al Botoşaniului. Era primul teatru din Moldova ridicat de orăşeni în urma unei colecte publice.
O adevărată bijuterie arhitectonică pentru care s-au cheltuit peste 400.000 de lei. Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoşani rivaliza cu ”Naţionalul” ieşean sau bucureştean şi era totodată şi prima instituţie de cultură care îl omagia pe Mihai Eminescu, poetul nepereche născut la Botoşani.
” Construirea teatrului a reprezentat năzuinţa botoşănenilor de a avea acces la cultură. Dorinţa unui public cult şi prosper de a avea acces la formele de artă. Este defapt sinteza civilizaţiei botoşănene de la începutul secolului XX. Deşi pasiunea pentru teatru a botoşănenilor era mult, mult mai veche”, spune Traian Apetrei, directorul Teatrului ”Mihai Eminescu” din Botoşani.
Primul Teatru Naţional din Moldova: un vis spulberat
Tradiţia artei teatrale împlineşte la Botoşani 176 de ani. La începutul secolului al XIX lea, Botoşaniul era un târg prosper. Populat de armeni, evrei, greci şi români, era un adevărat ”hub” comercial al nordului Moldovei. Boieri, negustori şi meşteşugari bogaţi făceau afaceri cu Austria, Prusia sau Ungaria, îşi ridicau case somptuoase şi îşi trimiteau copii la studii în străinătate. În acest fel la Botoşani s-a format o elită culturală care avea nevoi aparte.
Astfel au apărut primele reprezentaţii teatrale. Primul experiment în limba română a avut loc în anul 1838. La 27 noiembrie directorul Şcolii Domneşti, Nicolini, asociat cu celebrul Costache Caragiale a dispus punerea în scenă a spectacolului ”Uniforma lui Velincton”, după Otto von Kotzetbue. Au urmat numeroase spectacole în diferite locaţii private. Una dintre cele mai cunoscute în 1860 fiind cele de la Petrache Cristea şi Casele Sommer, printre primele case din ţară transformate în săli de teatru.
Traian Apetrei, directorul Teatrului ”Mihai Eminescu” Botoşani FOTO ştiri.botosani.ro
La Casa Sommer, a jucat şi celebra trupă Pascaly, unde poetul Mihai Eminescu, pe atunci un tânăr gimnazist la Cernăuţi era sufleur şi interpreta roluri minore. Pasiunea pentru teatru a botoşănenilor ca şi mândria unor târgoveţi şi boieri din oraş a dus la începerea demersurilor pentru înfiinţarea şi construirea unui Teatru Naţional la Botoşani. Ar fi fost primul teatru naţional din Moldova.
” Începând cu anul 1865, s-a purtat o amplă corespondenţă între Comitetul general al teatrelor din România, Ministerul de Interne, Prefecturajudeţului Botoşani şi Primăria oraşului Botoşani vizînd intenţia acestor autorităţi de a înfiinţa în acest oraş un Teatru Naţional”, spune profesorul Ştefan Cervatiuc, un specialist în istoria teatrului la Botoşani. Înfiinţarea teatrului naţional din Botoşani a rămas doar un vis. Din cauza birocraţiei, a neînţelegerilor dintre Guvern şi autorităţile locale, botoşănenii nu au putut beneficia de subvenţia bănească pentru construirea teatrului.
Primul teatru orăşenesc din Moldova, o bijuterie arhitectonică
Văzându-şi visele spublerate dar mai ales după construirea Teatrului Naţional din Iaşi, târgoveţii Botoşaniului au decis să nu mai aştepte banii de la autorităţi. ”Au făcut o colectă. S-au strâns bani pentru construirea teatrului. În ianuarie 1912 se constituie „Societatea pe acţiuni-Teatrul Eminescu” având 75 de acţionari şi un capital de 400000 lei. A reprezentat nucleul de la care a pornit totul”, spune Traian Apetrei.
Afiş festiv la inaugurarea teatrului
Tot în 1912 se puse şi piatra de temelie a teatrului, ridicat după planul arhitectului Grigore Cerchez, în stilul eclectismului de şcoală franceză. Finalizat în 1914, teatrul ”Mihai Eminescu” a adus primul omagiu marelui poet Mihai Eminescu, fiind prima instituţie de cultură care i-a purtat numele. ”Un strămoş al soţului meu, se numea Alexandru Callimachi, a donat cea mai mare sumă pentru construcţia teatrului la 1912. Tot Alexandru Callimachi a avut un cuvânt de spus pentru numirea teatrului ”Mihai Eminescu”, ca omagiu pentru poetul născut la Botoşani”, spune Rodica Callimachi, urmaşă a familiei Callimachi.
Primul spectacol s-a numit ”Lorica noastră”, interpretat de actorii Teatrului Naţional din Bucureşti. ”Botoşănenii erau fascinaţi. Din documentele vremii reiese că primii ani cel puţin , de la înfiinţare sala era arhiplină. Nu era loc”, spune Traian Apetrei.
Distrus de război şi comunişti, refăcut după 100 de ani
Distrus parţial în timpul bombardamentelor din timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, teatrul a fost refăcut în perioada comunistă. Dar a împrumutat caracteristicile stilului stalinist. Vechile ornamente au fost distruse. Din anii 70 nu s-au mai făcut nici reparaţii, iar frumoasa clădire, mutilată în ”Epoca de Aur”, se degrada mereu. În urmă cu patru ani au început demersurile pentru refacerea teatrului. Abia în 2013 a fost primită finanţarea.
Aşa va arăta Teatrul ”Mihai Eminescu” după reabilitare
Mai bine de 5 milioane de euro din fonduri europene pentru ca teatrul să arate la fel ca 1914. ”Este un proiect pentru oraşul nostru. Teatrul este un simbol, poartă şi numele poetului Mihai Eminescu. Va arăta ca în zilele lui de glorie. Defapt va îmbina instalaţiile şi accesoriile lumii moderne cu frumuseţea vremurilor trecute. Va fi reabilitat complet, după vechile planuri din 1914”, spune primarul Botoşaniului Ovidiu Portariuc. Lucrările ar urma să fie terminate în 2016.
Vă recomandă să citiţi şi următoarele articole:
Se încarcă comentariile...
