Europarlamentarii PNL cer intervenția Comisiei Europene pentru protejarea muncitorilor români din Germania

Eurodeputații cer Comisiei Europene să intervină pentru respectarea egalității de tratament a lucrătorilor români din Germania, în contextul unor declarații politice privind comunitatea românească și al propunerilor de restrângere a alocațiilor pentru copiii care locuiesc în alte state membre ale Uniunii Europene.

Roxana Mînzatu, vicepreședinte Comisia Europeană Foto: Captură video

Delegația Partidului Național Liberal din Parlamentul European, prin vocea eurodeputatului Daniel Buda, solicită printr-un document Roxanei Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene, clarificări și măsuri concrete pentru protejarea drepturilor lucrătorilor români din Germania și ale familiilor acestora.

Demersul vine în contextul unor declarații publice făcute de Alice Weidel, copreședinta partidului Alternative für Deutschland (AfD), care, pe 28 octombrie 2026, a afirmat că tot mai mulți migranți din România ar „jefui” sistemul social german. De asemenea, la 30 octombrie 2026, Sahra Wagenknecht, fondatoarea partidului BSW, a cerut oprirea plății alocațiilor germane pentru copiii care locuiesc în afara Germaniei.

Reprezentanții PNL consideră că astfel de declarații și propuneri riscă să stigmatizeze comunitatea românească și să afecteze familiile în care părinții lucrează în Germania, în timp ce copiii locuiesc în România.

Peste 531.000 de români lucrează în Germania

Potrivit datelor prezentate Bundestagului, în documentul nr. 21/6247, la 31 octombrie 2025, 531.150 de cetățeni români erau angajați în Germania în locuri de muncă supuse asigurărilor sociale.

Aceștia activează în domenii esențiale pentru economia germană, precum sănătatea, industria, construcțiile, transporturile, agricultura, logistica și serviciile de îngrijire a persoanelor vârstnice. Prin activitatea lor, contribuie la funcționarea întreprinderilor și serviciilor publice, dar și la finanțarea sistemului german de protecție socială prin impozitele și contribuțiile plătite.

În solicitarea adresată Comisiei Europene, Daniel Buda subliniază că legislația Uniunii Europene garantează egalitatea de tratament a lucrătorilor mobili și protejează, în condițiile prevăzute de lege, dreptul la prestații familiale chiar și atunci când copiii locuiesc într-un alt stat membru.

Sunt invocate articolul 45 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 492/2011 și articolul 67 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004.

Potrivit acestor prevederi, drepturile familiilor trebuie analizate în conformitate cu regulile europene de coordonare a sistemelor de securitate socială, inclusiv cele privind prioritatea prestațiilor și acordarea, după caz, a unui supliment diferențial.

PNL cere clarificări privind aplicarea legislației europene

Un argument suplimentar invocat în demers este hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 16 aprilie 2026, pronunțată în cauza C-642/24, Comisia Europeană împotriva Germaniei. Curtea a constatat că mecanismul de indexare a unei alocații familiale bavareze în funcție de statul de reședință al copilului contravine dreptului Uniunii Europene.

Europarlamentarii liberali precizează că această hotărâre vizează prestația regională respectivă și nu trebuie interpretată ca o decizie referitoare la toate prestațiile familiale acordate în Germania.

Prin solicitarea transmisă Comisiei Europene, Daniel Buda cere răspunsuri privind patru direcții principale:

• Poziția Comisiei față de declarațiile care stigmatizează comunitatea românească și față de propunerile de restrângere a prestațiilor familiale.
• Modalitatea în care Comisia verifică respectarea legislației europene de către autoritățile germane și posibilitatea declanșării unei proceduri de infringement în temeiul articolului 258 din TFUE, dacă sunt constatate încălcări.
• Măsurile care pot fi sprijinite pentru îmbunătățirea cooperării dintre autoritățile române și germane, soluționarea cererilor fără întârzieri nejustificate și informarea familiilor despre drepturile lor, inclusiv prin intermediul SOLVIT.
• Poziția Comisiei privind protejarea liberei circulații și a egalității de tratament în contextul aplicării Regulamentului (UE) 2026/2359 și al dispozițiilor sale tranzitorii.

Delegația PNL solicită Comisiei Europene să comunice ce demersuri concrete are în vedere pentru apărarea drepturilor lucrătorilor români și ale familiilor acestora, precum și pentru asigurarea respectării principiului egalității de tratament.

Reacția MAE și precedentul dezbaterii despre alocații

La 4 noiembrie 2026, Ministerul Afacerilor Externe a reacționat la declarațiile lui Alice Weidel despre românii din Germania. Instituția a respins folosirea în scop politic a prezenței cetățenilor români în statele UE și a subliniat contribuția economică și socială a comunității românești. MAE a precizat că folosește dialogul diplomatic cu autoritățile pentru a transmite reacții la declarațiile discriminatorii.

Disputa privind alocațiile pentru copiii care locuiesc în afara Germaniei are și precedente. În august 2018, MAE a răspuns criticilor unor primari germani referitoare la beneficiarii acestor prestații, invocând libera circulație și tratamentul nediscriminatoriu al lucrătorilor europeni. Ministerul susținea atunci că alocațiile trebuie plătite indiferent de statul membru de origine al părinților sau de cel în care se află copiii și amintea posibilitatea de a apela la SOLVIT pentru sprijin în cazurile de încălcare a drepturilor europene.