Dascăl de România: profesorul care ţine pe banii lui „fabrica” de genii în robotică, de la Botoşani. Puştii sunt aşi în lume la inventică, uimindu-i pe cei de la NASA

Profesorul Grigore Luisian a creat o adevărată fabrică de puşti geniali la Palatul Copiilor din Botoşani. Şi-a creat propriul laborator de robotică, unde „antrenează“ echipe care, an de an, câştigă premii naţionale şi internaţionale la concursurile de tehnică şi de inventică. O invenţie creată în laboratoarele profesorului Luisian i-a uimit până şi pe specialiştii de la NASA.

La Palatul Copiilor din Botoşani, zeci de puşti geniali creează pe bandă rulantă invenţii care uimesc lumea ştiinţifică internaţională. 

În două cămăruţe care servesc drept laborator, cu aparatură improvizată, au luat naştere în ultimii cinci ani: braţul robotic – premiat cu locul I şi cu 7.000 de euro la „Tech School“, o competiţie internaţională la care au partipat specialişti de la NASA –, roboţi de luptă câştigători la concursuri studenţeşti universitare internaţionale, precum Infomatrix, invenţii practice care fac an de an senzaţie la Salonul Naţional de Inventică din Capitală. 

În 2015, în laboratorul de tehnologie de la Palatul Copiilor din Botoşani, a fost creat primul robot umanoid din România. În spatele „minunii“ stau pasiunea pentru ştiinţă a elevilor, care preferă să lipească circuite şi să inventeze tot felul de lucruri ingenioase, sacrificându-şi timpul liber, dar şi dăruirea celui care a dat naştere, de fapt, acestui fenomen la Botoşani: profesorul de matematică şi fizică Grigore Luisian (46 de ani). 

Pionierii noilor tehnologii

Povestea a început în urmă cu 20 de ani. În 1994, profesorul de matematică Grigore Luisian a construit un club de electronică şi informatică la Palatul Copiilor, pe care l-a denumit PACO (n.r. – abreviere de la Palatul Copiilor). În jurul lui, îi strângea pe toţi puştii pasionaţi de circuite, tehnică şi mai ales de informatică, o disciplină nouă la acea vreme în programa şcolară. 

„Eram profesor de matematică, fizică şi informatică. Aveam studii în domeniile astea şi puteam să-i învăţ. Oricine dorea să afle lucruri noi, să înveţe pe toată lumea lucruri noi era binevenit“, îşi aminteşte Luisian. La cercul său avea elevi de la primele clase de gimnaziu până la cei de liceu, în an terminal. 

Profesorul Grigore Luisian 

„Eu nu am preconcepţia că nu avem ce învăţa de la cei mici. Învăţăm de la oricine. Mai ales în acea perioadă în care acest domeniu al informaticii era la faza de pionierat la noi. Căutam articole, soluţii, încercam să le aplicăm şi să facem ştiinţă aici, la Palatul Copiilor“, precizează Grigore Luisian, despre începuturile cercului. 

Profesorul spune că acest proiect a fost visul său din copilărie, când, pasionat de circuite, visa să inoveze în domeniul tehnicii. Împreună cu elevii săi a avut ocazia să lucreze în acest domeniu şi să colaboreze cu nişte copii cu minţi strălucite. 

Ajutaţi şi de conducerea instituţiei, profesorul Luisian şi gaşca sa de copii pasionaţi de tehnică s-au apucat de treabă. Improvizau, luau piese de la mai multe calculatoare şi încercau să facă unul mai puternic, improvizau piese şi circuite. „Învăţam din mers şi, mai ales, încercam măcar teoretic, că practic era imposibil, să fim în pas cu cele mai noi tehnologii. Studiam cot la cot. Ceea ce făceam noi era puţin cunoscut în oraş. Nu era ca astăzi, fiecare copil să aibă un calculator“, adaugă profesorul.

Conexiune la internet în premieră

Cea mai mare provocare şi cea mai mare dorinţă în acelaşi timp a grupului PACO era conectarea la internet. În acea perioadă, 1994-1997, Botoşaniul nu avea internet. Singurele servere importante erau la Bucureşti. Pentru a studia şi pentru a fi în pas cu tehnologia, conexiunea la cea mai mare bază de date virtuală din lume era esenţială. 

După ore de simulări, documentare şi teste, profesorul Luisian, împreună cu nişte copii cu vârste cuprinse între 11 şi 17 ani, a realizat aproape imposibilul: a „păcălit“ sistemul şi a simulat o conexiune la internet pentru a realiza primul site web din Botoşani şi unul dintre cele mai bune din ţară. Profesorul a primit felicitări din toată ţara, inclusiv de la marile universităţi tehnice, uimite de performanţele copiilor din nordul Moldovei, locul unde nici măcar nu exista conexiune la internet. 

„Cert este că am realizat primul site din Botoşani, dar a fost găzduit gratuit de un server din Franţa. Simulam internetul şi ne conectam cu minutul la un server din Bucureşti prin linia telefonică. Mai târziu, am făcut prima pagină despre Botoşani“, precizează Grigore Luisian. 

Prima transmisiune live

Odată cu pătrunderea internetului în Botoşani, mai ales în 1997-1998, noi orizonturi s-au deschis pentru gaşca-minune de la Palatul Copiilor. La doi ani după simularea conexiunii şi realizarea primei pagini web din Botoşani, Luisian şi elevii săi au uimit din nou ţara. Au realizat ceea ce încă nu făcuseră nici specialiştii şi nici studenţii de la universităţile de profil: au realizat prima transmisiune live pe internet din ţară. „A fost o muncă susţinută, de cercetare, testări şi aplicaţii. Era ceva nou pentru noi şi nu numai pentru noi. Era în 1998“, spune cu modestie profesorul botoşănean.

Reţea în şcoli şi server educaţional

Progresele elevilor de la Palatul Copiilor au continuat an după an. Primeau mereu felicitări din mediul universitar, de la specialişti uimiţi de ceea ce putea realiza un profesor cu o mână de copii, într-un minilaborator improvizat. 

După prima transmisiune live a urmat o altă realizare notabilă. Echipa PACO a pus pe picioare în 1999-2000 şi prima reţea din instituţiile şcolare. Era vorba despre prima reţea „routată“ printr-un server linux din instituţiile şcolare. Au urmat primul server educaţional, www.edu.botosani.ro, şi un sever cu servicii complete de internet. Toate acestea după numai patru luni de studiu al reţelisticii şi „routării“. 

„Am studiat cu elevii până am reuşit. Apoi ne-am creat servicii complete pentru noi: web, mail, pentru fiecare elev, şi un server educaţional care să cuprindă toate instituţiile de învăţământ din Botoşani“, completează Luisian. ;

Primul robot umanoid din România

Ultima invenţie a puştilor de la Palat, care se află încă în stadiul de prototip, este „Adam 1“, primul robot umanoid din România. În momentul de faţă poate să mişte independent o mână şi capul. În faza următoare, ar urma să mişte gura, ochii şi cealaltă mână. În final, ar trebui să imite toate miş-

cările umane. 

”Adam 1”, primul robot umanoid din România 

Este o invenţie la care colaborează şi studenţii de la Universitatea Europei de Sud-Est „Lumina“ din Bucureşti, coordonaţi de conferenţiar doctor inginer Lucian Grigore şi doctor lector Alexandru Cioacă, dar şi de profesorul botoşănean Grigore Luisian. Din echipa care lucrează la „Adam 1“ fac parte Mihnea Horbuli, Constantin Voiniciuc, Alexandru Bejenariu, Şerban Botez, Andrei Vişan, Vasile Voiniciuc şi Ingrid Mărcoianu.

Robotica şi inventica, noile frontiere

După pionieratul anilor ’90 şi răspândirea informaticii în anii 2000, profesorul Grigore Luisian şi-a găsit noi frontiere de atins. A început cu robotica şi a încurajat invenţiile. Din 2010, la Palatul Copiilor din Botoşani s-a format o „echipă de şoc“ care a excelat mai ales în robotică şi în inventică. 

Constantin Voiniciuc cu braţul robotic

Este formată din cinci adolescenţi ingenioşi: Şerban Botez (18 ani), Alexandru Bejenariu (17 ani), Andrei Vişan (17 ani), Vasile Voiniciuc (17 ani) şi Mihnea Horbuli (19 ani). Din această echipă a făcut parte şi Constantin Voiniciuc, acum student bursier la Universitatea Europei de Sud-Est „Lumina“ din Bucureşti. 

Sute de premii

Noua echipă PACO a câştigat sute de locuri întâi la concursuri de robotică şi de inventică, la toate nivelurile. Concursurile naţionale pentru liceeni ajunseseră o formalitate, spune profesorul lor, echipa participând cu succes la competiţii universitare, unde au îngenuncheat universităţi de renume din toată ţara, masteranzi şi doctoranzi. 

Profesorul Luisian cu elevii săi

„Numai în acest an şcolar, am obţinut 55 de locuri întâi la concursurile de electronică, inventică şi de robotică la nivel preuniversitar. La acestea se adaugă premii naţionale la nivel universitar, premii internaţionale. Chiar îmi este greu să spun o cifră“, explică profesorul Grigore Luisian. 

„Aşa ceva există numai în filme”

Elevii lui Grigore Luisian spun că o mare parte din succesul pe care-l au se datorează profesorului lor. „Fără domnul profesor, ne-am fi lăsat. Cu siguranţă, nu am fi ajuns la aşa ceva. Când învăţam bazele electronicii, ale robotocii, că fără baze nu se poate, mulţi erau dispuşi să se lase, fiindcă părea complicat. Ne lăsam de multe ori bătuţi, că nu aveam piese, nu aveam bani pentru ele. Spuneam: «N-o să facem noi aşa ceva. Aşa ceva se vede numai prin filme». Ne simţea când eram cu moralul jos şi ne încuraja. Cel puţin de mine, efectiv a tras“, spune Mihnea Horbuli, unul dintre membrii echipei PACO. 

Între timp, au văzut că realizau lucruri tot mai complicate, apoi au început să vină medaliile, premiile şi în primul rând satisfacţiile personale. „Ne depăşeam limitele. De fapt, cred că pe lângă ştiinţa ca atare, proful  ne-a învăţat că nu există limite în ceea ce putem face“, adaugă 

Mihnea Horbuli.

Mihnea Horbuli, elevul care face parte din PACO şi a luat numeroase premii la competiţiile naţionale şi internaţionale 

Totodată, Mihnea, care este şi căpitan de echipă, spune că stilul de a preda şi de a munci al profesorului este de domeniul viitorului. „Ne-a fost foarte uşor să prindem bazele şi tot ceea ce presupune robotica, fiindcă totul ne este explicat scurt, concis şi cu multe exemple. El este un exemplu. Sincer, cred în ce spune, fiindcă se pricepe. Iar atunci când intrăm în laborator, nu mai există formalităţi, lucrăm cot la cot, suntem din aceeaşi echipă“, afirmă tânărul. 

Repară laptopuri pentru bani

Piesele pentru invenţiile lor sunt de multe ori scumpe, peste 200-300 de euro, mult peste posibilităţile echipei. Pentru a face rost de piese şi de bani pentru competiţii, Grigore Luisian şi-a luat echipa şi a plecat la muncă. „Am reparat laptopuri, calculatoare, am instalat reţele, am făcut site-uri. Tot ce am putut să scoatem nişte bani. Ne ajută şi conducerea Palatului Copiilor. Fac tot ce pot, dar câteodată este nevoie şi de aşa ceva pentru invenţiile noastre“, spune Grigore Luisian. 

Metoda originală a profesorului de a preda

Profesorul botoşănean şi-a construit şi un modul modern de predare. Acesta a prins o cameră video de un braţ mobil, deasupra unei lupe. Camera este conectată la o unitate centrală, aflată în reţea cu toate calculatoarele din laborator şi legată şi la un videoproiector, astfel încât elevii să vadă tot ce face el.  

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:

FOTO O femeie de serviciu cu masterat în Robotică lucrează ca portar la Facultatea de Muzică din Timişoara: „Mi-ar fi plăcut să lucrez în cercetare“

Primul robot umanoid din România, construit de nişte puşti din Botoşani. Adam 1 este revelaţia anului în domeniul roboticii