Cine a fost Dromihete, misterioasa căpetenie geto-dacă care a umilit o superputere a lumii antice. Era considerat şi un diplomat genial

Cine a fost Dromihete, misterioasa căpetenie geto-dacă care a umilit o superputere a lumii antice. Era considerat şi un diplomat genial

Războinici daci în lupăt. Foto: universdecopil.ro

Căpetenia geto-dacă Dromichaetes (sau Dromihete) este un personaj semilegendar al istoriei vechi. Atestat în izvoarele antice, el este considerat de istorici un rege războinic şi un diplomat genial care a condus o puternică uniune de triburi din nordul Dunării şi care a reuşit să-l învingă pe regele Macedoniei, o superputere a lumii antice.

Ştiri pe aceeaşi temă

În jurul anului 300 îHR, zona Balcanilor era un butoi cu pulbere. Puternicele triburi geto-dace din nordul Dunării se războiau cu sciţii pentru dominaţie în sudul Basarabiei şi Dobrogea actuală. 
 
Miza era mare, Pontul era bogat şi populat de colonişti greci care desfăşurau o activitate comercială înfloritoare. În tot acest timp, uriaşul imperiu efemer al lui Alexandru Macedon se destrăma după moartea sa în 321 ÎHR. 
 
Puterea este împărţită între generalii săi, numiţi diadohi, care se luptă de asemenea pentru putere. Dobrogea şi cetăţile greceşti sunt ocupate de macedonenii lui Lysimah, rege al Traciei şi Macedoniei, fostă gardă de corp a lui Alexandru Macedon. 
 
Lysimah, ne spune grecul Pausanias, contemporan cu diadohul macedonean, dorea şi teritoriile din nordul Dunării. La aceea vreme erau stăpânite de o uniune puternică a geţilor, condusă de un rege misterios, numit de Diodor Siculus, Dromichaetes. 
 
Misteriosul rege get care umileşte o super-putere a lumii antice
 
Stăpânirea lui Lysimach era importantă, spun autorii antici, iar regatul său era o super-putere a lumii antice, având în vedere şi alianţele pe care le avea în Egipt, Asia Mică şi Persia. Repurtase numeroase victorii în faţa rivalilor săi în Asia Mică şi avea o armată redutabilă care, conform istoricului macedonean Polyainos, număra 100.000 de oşteni, printre care şi renumiţii hopliţi macedoneni care formau temuta falangă. Cu toate acestea, în faţa lui Dromichaetes, căpetenia geţilor de la nord Dunăre, marele general Lysimah şi-a pierdut strălucirea. Istoricii spun că macedoneanul ar fi fost învins de mai multe ori de războinici geţi. 
 
Pausanias afirmă că Lysimach şi-a trimis fiul, pe Agathocles în fruntea temutei falange macedonene, la nord de Dunăre, să-l atace pe Dromichaetes. Războinici geţi înving armata macedoneană şi îl prind prizonier pe fiul regelui macedonean. În continuare Pausanias spune că, încercând să-şi elibereze fiul, Lysimach dă mai multe bătălii cu geţii, dar este înfrânt mereu. În cele din urmă, sătul de lupte, face pace cu Dromichaetes şi îi mai dă şi fata drept nevastă. Istoricii confirmă acest episod şi înfrângerile macedonenilor. 
 
”Atacurile pe care în răstimpul acesta Lysimach le-a îndreptat împotriva geţilor fuseseră toate respinse cu succes. Cum zice Pausanias, Lysimach fiind biruit în lupte şi neputând să se împace cu gândul captivităţii feciorului său face pace cu Dromichaites”, spune Vasile Pârvan în Getica. Totodată şi Trogus Pompeius, istoricul latin, vorbeşte despre îndeungatul război pierdut de Lysimah contra geţilor lui Dromichaetes. 
 
”Şi Lisimach, deoarece era strâmtorat de războiul cu Dromichaetes, regele geţilor, ca să nu fie nevoit să lupte în acelaşi timp şi contra acestuia, i-a redat partea din Macedonia care revenise lui Antipatros ginerele său şi a făcut pace cu el”, se arată în istoria lui Iustinus realizată după cea a lui Trogus Pompeius. Miza războiului era clară, stăpânirea Dorobogei şi supremaţia asupra bogatelor cetăţi greceşti. În cele din urmă geţii se pare că au ieşit învingători. 
 
Dromichaetes, un strateg şi un diplomat genial
 
Diodor Siculus, un istoric grec din secolul I îHR, care a scris ”Biblioteca historica”, vine cu o altă poveste despre Dromichaetes. Dacă Pausanias aminteşte doar numele regelui get şi îi admiră doar calităţile războinice prin care şi-a umilit adversarul mult mai puternic, Diodor Siculus îl prezintă pe Dromichaetes în alte nunaţe. În ”Biblioteca Historica”, Dromichaetes nu mai este un războinic feroce care respinge falangele macedonene, ci un abil diplomat, care regizează şi dă pilde pentru a-l învăţa înţelepciunea pe adversarul său. 
 
Diodor Siculus arată la fel ca Pausanias că războiul dintre Lysimah şi Dromichetes dura de ceva vreme. Povestea istoricului grec începe cu menţiunea că deja Agathocles, fiul lui Lysimah, a fost învins şi luat prizonier de Dromichaetes. Regele get dă dovadă de un talent diplomatic aparte şi îl trimite pe Agathocles înapoi la tatăl său, cu daruri pentru a-i câştiga bunăvoinţa, conştient fiind, getul, că nu poate câştiga un război contra unei super-puteri. Totodată, Diodor Siculus arată din start miza acestui război. ”Tracii, care îl făcuseră prizonier pe fiul regelui, l-au trimis cu daruri înapoi la tatăl său. În acelaşi timp ei nădăjduiau să-şi recapete prin această binefacere pământul pe care îl ocupase Lysimach. Ei nu sperau deloc să poată câştiga războiul, de vreme ce aproape toţi regii cei mai puternici s-au înţeles între ei şi se ajutau unul pe celălalt”, se arată în lucrarea lui Diodor Siculus. 
 
Lysimach însă porneşte la război împotriva lui Dromichaestes, cu o armată uriaşă. După istoricul grec, regele get nu face aşa cum spune Pausanias şi preferă să-şi cruţe trupele de vărsare de sânge. Aplică tactica ”pământului pârjolit” şi se ascunde într-un loc ferit. ”Armata lui Lysimach era chinuită de foame. Prietenii îl sfătuiau pe rege să scape cum va putea şi să-şi mute gândul că oastea lui l-ar putea salva. Lysimach le răspunse însă că nu era drept să-şi părăsească ostaşii şi prietenii, asigurându-şi lui o scăpare ruşinoasă”, continuă istoricul grec. În acest condiţii macedoneanul cade într-o capcană întinsă de geţi. Este luat prizonier, iar regele get, pune la cale un întreg scenariu pentru a-i da o lecţie regelui macedonean. Îl invită cu diplomaţie la un ospăţ şi nu dă ascultare poporului său, care cerea sângele diadohului. 
 
Din contră, îl numeşte ”tată”, îi reîntregeşte suita regală şi îl pune la o masă îmbelşugată cu veselă de aur, care arată şi bogăţia regelui get. Totodată Dromichaetes împreună cu oamenii lui stau la ospăţ la mese simple din lemn şi mânâncă şi beau cumpătat din castroane de lemn. La urmă, Diodor Siculus îl prezintă pe Dromichaetes arătând tâlcul ospăţului, regelui macedonean. 
 
„Când băutura era în toi, Dromichaetes umplu cornul cel mai mare, îi spuse lui Lysimach «tată» şi îl întrebă care din cele două ospeţe i se pare mai vrednic de un rege: al macedonenilor sau al tracilor. Lysimach îi răspunse că al macedonenilor, bineînţeles. Atunci, îi spune Dromichaites, de ce ai lăsat acasă atâtea deprinderi, un trai cât se poate de ademenitor şi o domnie plină de străluciri, şi te-a cuprins dorinţa să vii la nişte barbari, care au o viaţă de sălbatici, locuiesc într-o ţară bântuită de geruri şi n-au parte de roade îngrijite? De ce te-ai silit, împotriva firii, să-ţi duci oştenii pe nişte meleaguri în care orice oaste străină nu poate afla scăpare sub cerul liber?“, preciza istoricul grec. Impresionat, Lysimah, oferă lui Dromichaetes supremaţia asupra Drobrogei şi se retrage. 
 
Macedoneanul Polyainos  vine cu aceeaşi versiune, scoţând în evidenţă calităţile şi de războinic, dar şi de diplomat ale lui Dromichaetes. El adaugă poveştii faptul că s-a folosit şi de un spion. Este vorba de un căpitan de al său, care ştia limba gracă şi a fost infiltrat în armata macedoneană. ”Pentru a-l atrage pe Lysimachos cât mai departe în interiorul ţării, Dromichaetes se serveşte de iscusinţa unui pseudo-dezertor din armata sa. Acesta câştigă încrederea lui Lysimach şi reuşeşte a rătăci pe macedoneni în locuri greu de umblat, unde curând foamea şi setea completează opera stratagemei getice, astfel încât Dromichaetes îi prinde pe toţi”, arată şi Vasile Pârvan în Getica. 
 
Cine a fost cu adevărat Dromichaetes
 
Nu se ştie nici până astăzi cum arăta şi cine era dincolo de legendă Dromichaetes, regele geţilor care l-au învins pe Lysimach. Autorii antici îl arată ca un abil diplomat, un războinic care deţinea o forţă armată redutabilă, dacă a reuşit să înfrângă uriaşa armată macedoneană. Totodată ni-l prezintă ca un abil diplomat, cu oameni care cunoşteau limba greacă şi erau capabili ca nişte veritabili spioni să se infiltreze în armata adversă. Mai mult decât atât, Dromichaetes, după cum arată Diodor Siculus, dispune de o avere colosală, de vreme ce poate să-l mulţumească pe Lysimachi la ospăţi şi să îl servească cu veselă din aur. 
 
Diodor Siculus, dar şi Pausanias, vorbesc despre o posibilă ”cetate de scaun” a lui Dromichaetes, cetatea Helios sau Helis, însă fără a-i identifica locaţia. După Hadrian Daicoviciu, această cetatea ar fi fost undeva în Argeş, după Constantin Preda, pe Siret în zona Poiana( în judeţul Galaţi), în timp ce Pârvan spune că undeva în Bărăgan, poate la Piscul Crăsani. Despre numărul oştenilor pe care îl avea Dromichaetes şi despre zona pe care o stăpânea nu există foarte multe informaţii. 
 
Nici despre vârsta şi înfăţişarea regelui get. Între macedoneni şi geţi au existat şi înainte de Lysimach şi Dromichaetes conflicte armate. Primul a avut loc în timpul domniei lui Filip al II lea, tatăl lui Alexandru Macedon, apoi chiar cu forţele armate ale lui Alexandru Macedon, geţii retrăgându-se, dar în acelaşi timp oprind înaintarea macedonenilor, apoi cu Zophyros şi în cele din urmă cu Lysimach.
 
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:
 
 
 
citeste totul despre: