Preparate care-ţi lasă gura apă pregătite de saşii bistriţeni acum sute de ani, reînviate şi promovate într-un e-book
0
Cine şi-ar fi imaginat că acum 100 de ani saşii bistriţeni obişnuiau toamna să îşi răsfeţe simţurile cu supă cremă de mere cu crutoane sau că deja celebra „varză a la Cluj” aduna saşii din Ardeal la sfârşit de săptămână în jurul mesei? Bucăţelele de cultură şi gastronomie săsească, ungurească şi românească au fost adunate cu grijă şi reunite într-un e-book care vine în întâmpinarea tuturor pasionaţilor de gătit.
Acum sute de ani, toamna, în perioada recoltei, saşii stabiliţi în Transilvania se „vitaminizau” cu o supă cu totul specială. Este vorba despre „apfelsuppe” sau supă cremă de mere cu crutoane. Pentru ca supa care se servea mai ales la ocazii speciale să iasă gustoasă şi aromată, se foloseau mere dulci-acrişoare, care rezistau şi peste iarnă.
Supa putea fi făcută atât acră cât şi dulce, fiind servită cu crutoane. Pentru a prepara această magie plină de vitamine aveţi nevoie de 10-12 mere, două cornuri tari, două gălbenuşuri de ou, 20 de mililitri de vin alb, coaja rasă de la o lămâie, zahăr şi puţină sare. Merele se spală, se curăţă şi se taie bucăţi, iar cornurile trebuie tăiate felii. Merele şi cornurile împreună cu zahărul şi coaja de lămâie se fierb în doi litri de apă pentru 10-15 minute. După ce s-au scurs cele 10-15 minute, ingredientele se pasează. Vinul şi gălbenuşurile se bat cu telul şi se adaugă la sfârşit.
Deşi în urmă cu un secol acest preparat era destul de comun în bucătăriile saşilor din zona Bistriţei, acum puţini îşi mai aduc aminte de această supă şi prea puţini au mai avut ocazia să o guste în ultimii ani.
Puţin mai cunoscută printre saşi este „rahm-hanklich”, o prăjitură cu smântână şi stafide. Prăjitura era oferită de obicei la nunţi şi chiar înmormântări, regăsindu-se pe mesele saşilor şi cu ocazia sărbătorilor. Preparatul se făcea în cantităţi mari de către săsoaice în curte, în cuptoare mari.
Rahm-hanklich este o prăjitură săsească ce se servea la nunţi şi înmormântări şi de sărbători (Foto: Fundaţia Progress)
Şi „varza a la Cluj” întâlnită mai nou şi în restaurante este bine-cunoscută în rândul saşilor bistriţeni. Aceasta se gătea în special la sfârşit de săptămână, când se strângeau toţi membrii familiei la masă.
Nişte gogoşi sub formă de pasăre sau aripă erau cele care serveau drept „merinde” pentru ţăranii de pe Valea Bârgăului. Acestea poartă numele „scoruşe” şi se ofereau drept dar femeilor însărcinate, se puneau în desaga ciobanilor când mergeau la munte cu oile şi se dădeau copiilor care veneau cu colindul.
Scoruşele se ofereau femeilor însărcinate (Foto: Fundaţia Progress)
Ţăranii de pe Valea Bârgăului care se întorceau în serile de vară de la câmp erau şi ei recompensaţi tot cu un desert. Este vorba despre „scovarza bârgăuană” o prăjitură cu porumb şi iaurt.
Toate aceste reţete, însoţite de poveşti despre cum se consumau acum câteva decenii, au luat forma unui e-book, realizat de către o mână de voluntari ai Fundaţiei Progress. Voluntarii au fost cei care au realizat documentarea celor 24 de reţete şi au participat la pregătirea lor. Reţetele au fost culese din comunităţile de români, saşi şi unguri din jurul Bistriţei şi de pe Valea Bârgăului. Cele trei reţete săseşti prezentate în e-book beneficiază şi de un tutorial video care-i îndrumă pe pasionaţii de gătit pas cu pas.
E-bookul va putea fi descărcat gratuit şi de pe www.bistrita-gastronomica.ro în următoarele zile.
Fundaţia Progres, care a pus la punct acest proiect ce vine nu doar să revitalizeze reţetele vechi din Bistriţa-Năsăud ci şi să spună poveştile lor, are în plan să acopere şi celelalte zone din judeţ.
Vă mai recomandăm:
Ioana şi Ionela, două tinere din Josenii Bârgăului au fost binecuvântate cu doi copii frumoşi, care însă au nevoie de o atenţie deosebită, fiind diagnosticaţi cu autism. Cele două mame au decis să ofere contra cost surplusul din cămară pentru a-şi ajuta financiar familia. Printre specialităţile oferite de mămici se numără şi ardeii în sos de muştar.
Asociaţia A.F.I. ProFamilia a găsit o metodă inedită şi productivă de a ajuta femeile din mediul rural să facă afaceri. Cu ajutorul fondurilor europene, dar şi a unor reţete vechi de sute de ani ale locului, acestea oferă o şansă în plus la independenţă financiară femeilor de pe Valea Bârgăului.
Se încarcă comentariile...
