FOTO Silvia Floarea Tóth, românca ce duce costumul naţional tocmai la New York
0Are 32 de ani, se numeşte Silvia Floarea Tóth şi îşi arată cu mândrie zestrea oriunde are ocazia. De Ziua Iei, bistriţeanca va duce într-o expoziţie costumul popular tocmai la New York. De asemenea, costumul popular din Mocod va fi admirat şi de italieni, pregătindu-se şi o expoziţie la Roma.
Silvia Floarea Tóth s-a îndrăgostit de tradiţiile româneşti în mijlocul oamenilor din comuna bistriţeană Mocod şi mai ales a familiei, unde tainele cojocăritului şi ale ţesutului s-au transmis din geneaţie în generaţie.
Tânăra de 32 de ani s-a încăpăţânat să menţină vie tradiţia încă din anul 2011, când a pus la punct un blog şi o pagină de facebook, unde pot fi admirate poze vechi de 100 de ani, alături de unele noi care ne arată faptul că în Mocod, tradiţiile nu au fost abandonate.
Aceasta a fost o tentativă disperată de a reînvia tradiţiile şi de a le aduce în faţa celor mai tineri, generaţiei următoare. De aici lucrurile au evoluat într-o manieră cât se poate de naturală: sătenii plecaţi în străinătate şi-au făcut cont pe facebook doar să mai ţină legătura într-un fel sau altul cu locurile în care au copilărit.
În aceeaşi perioadă, bistriţeanca şi-a luat în serios şi pasiunea pentru fotografie, care o zgândărea încă de când era un copil. A învăţat singură cât a putut, fiind ajutată cu sfaturi şi de prieteni fotografi.
Silvia nu s-a oprit la blog şi la o pagină pe o reţea de socializare, imortalizându-şi şi „zestrea”. Aceasta este formată din nu mai puţin de 36 de costume populare, în total peste 100 de piese, pe care le are de la bunică, străbunică, mătuşi şi chiar vecine.
„Sunt haine rămase de la străbunica, de la bunica, de la mama, unele sunt primite de la mătuşi, şi chiar de la vecine care ştiau cât de mult iubesc portul popular. Nu sunt o colecţionară şi nu sunt privită în sat ca o colecţionară. Eu cred că fiecare familie ar trebui să aibă măcar un costum în casă, nu doar eu”, explică Silvia Floarea Tóth.
Foto: Silvia Floarea Toth
Costumele populare care compun „zestrea” bistriţencei sunt din Mocod în cea mai mare parte, alături de care se regăsesc şi piese din Dumitra, Cepari şi Zagra, cea mai veche piesă fiind făcută în 1890-1900.
„Cea mai veche piesă este o cămeşă primită de la o mătuşă de 91 de ani, care o are de la o femeie din sat care i-a fost ca o bunică.(...) De păstrat le-am păstrat cu grijă, cum am învăţat de la bunica: le spălam manual, le ţineam la loc curat, închis, ferit de soare, de praf, de molii”, precizează Silvia.
Cum a ajuns bistriţeanca îndrăgostită de fotografie şi de costumul popular să încânte bucureştenii? Ei bine, totul a început la final de ianuarie, când Cristina Liberis i-a observat fotografiile pe Internet şi a invitat-o fără să clipească să îşi expună costumele populare. De expoziţii s-a ocupat Primăria Bucureştiului, prin ARCUB, alături de Funart.
Expoziţia de la Bucureşti este doar primul pas, bistriţeanca primind invitaţii şi de la Roma şi New York pentru a încânta cu fotografii şi piese din costumul popular. La New York, expoziţia va ajunge chiar de Ziua Iei, în data de 24 iunie.
„La Roma vom expune la Muzeul de Preistorie şi Etnografie Pigorini, împreună cu Muzeul Satului Dimitrie Gusti, care va aduce obiecte de ambient din zona Năsăudului, pentru a pune în valoare colecţia”, povesteşte Silvia Tóth.
Întrebată cum a privit invitaţia de a-şi prezenta zestrea „în văzul tuturor”, bistriţeanca spune:
„Prima mea reacţie a fost de neîncredere, nu am îndrăznit să mă bucur. Dar mai apoi am văzut că sunt oameni, şi încă mulţi, cărora le este dragă cultura populară, care sunt dispuşi să facă ceva concret pentru a o susţine şi a nu o lăsa să se piardă. De la oameni normali, de pe stradă, până la primarul Bucureştiului, ambasadori, oameni de televiziune, de cultură, scriitori, jurnalişti, profesori, actori, cântăreţi, artişti plastici, muzicieni, fotografi, turişti, toţi au lăudat şi s-au închinat în faţa mâinilor de aur ale oamenilor simpli, ale ţăranilor noştri. Nu pot descrie în cuvinte ce am simţit, e ceva incredibil, dar adevărat”.
Vă mai recomandăm:
Costumele populare, veşminte alese pentru vedete. Cine este creatoarea de artă populară ce îmbracă vedetele
Zeci de costume populare făcute în comuna bistriţeană Salva au ajuns în ultimii ani în curtea televiziunilor naţionale. Asta datorită creatoarei de artă populară Virginia Linul, care se încăpăţânează de peste un sfert de secol să nu îi lase pe români să uite de portul lor tradiţional.
L-a şocat pe Roberto Cavalli la inaugurarea magazinului său de la Bucureşti, iar costumul său popular şi broboada veche de 100 de ani concurează cu cele mai scumpe ţinute ale divelor autohtone. Este vorba despre Firoana de la Rebrişoara, un personaj inedit interpretat de către dansatorul bistriţean Ovidiu Danci.
Se încarcă comentariile...
