Apa preferată odinioară de Coşbuc sau Caragiale, infestată cu E.Coli. Cum a ajuns bacteria „stăpână“ în celebra staţiune Sângeorz-Băi
0Sângeorz-Băi, oraşul-staţiune al apelor minerale, are mai multe izvoare infestate cu E.Coli. Oficialii locali s-au mulţumit să avertizeze eventualii consumatori doar printr-un mesaj postat pe Facebook.
Sângeorz-Băi, micuţul oraş situat la poalele Munţilor Rodnei, este cunoscut pentru apele minerale de câteva sute de ani. Pe lângă izvoarele de apă minerală sau borcut, cum mai este numit în zonă, în oraşul-staţiune preferat în ultimii ani doar de bătrânii care vin aici la tratament, sunt şi izvoare de apă plată.
Trei din cele patru izvoare cu apă plată au fost contaminate cu E.Coli, potrivit analizelor realizate de Direcţia de Sănătate Publică. Se pare că analizele au fost făcute în luna octombrie a anului trecut, însă abia acum au fost făcute publice de către primarul Traian Ogâgău, care a ţinut să repete analizele la un laborator privat. Acesta nu a făcut altceva decât să-i confirme faptul că apa nu este potabilă.
„În astfel de situaţii solicităm Primăriei să ia măsurile necesare pentru igienizare. Abia după ce analizele ies bine se poate consuma apa din locurile respective”, precizează şefa DSP, Anca Andriţoiu.
Primarul oraşului spune că de vină pentru această neplăcere ar fi infiltraţiile din pânza freatică. Mai exact, vinovaţi ar fi tocmai locuitorii acestui oraş rural, care încă au în unele cazuri toaleta în curte, iar dejecţiile produse de animale sunt lăsate pe pământ şi ajung astfel în pânza freatică.
„Am refăcut analizele pe care le-au făcut cei de la DSP, pentru că am zis că nu se poate să nu fie bună apa şi au ieşit tot aşa. Acum au venit rezultatele. Problema e că nu ai cum să igienizezi aceste izvoare. Întreaga pânză freatică a fost compromisă. E complicată treaba”, a spus Traian Ogâgău.
Până una alta, edilul a informat populaţia despre probleme doar pe Facebook, deşi trebuia să împiedice locuitorii oraşului să mai consume apa de la aceste izvoare sau măcar să-i informeze printr-un anunţ pus la faţa locului.
Simptomatologia infecţiei cu E. coli este una specifică bolilor digestive. Este vorba despre febră foarte mare, care variază între 38 – 39 grade Celsius, vărsăturile alimentare, precum şi colicile intestinale.
Efectele apelor minerale din Sângeorz-Băi, cunoscute încă din 1770
Localitatea este atestată documentar încă din anul 1241, însă abia în 1770 Sângeorz Băi figurează pe harta Imperiului Austro-Ungar ca o locaţie unde apele minerale fac minuni. Proprietăţile lor curative au atras turiştii încă din 1800, în anul 1839 autorităţile din Sângeorz Băi raportând primii turişti 500 la număr, care se cazau la localnici. 40 de ani mai târziu numărul turiştilor se dublează, ajungând la 1.000.
Încă din 1860, apele de aici puteau fi folosite pentru consum, dar şi pentru scăldat, apa fiind încălzită cu ajutorul pietrelor încinse sau cu bucăţi de fier înroşit aruncate în căzile cu apă minerală. Comuna Sângeorz apelează chiar la un împrumut de la Fondul Grăniceresc din Năsăud, în valoare de 4.000 de florini, pentru achiziţionarea unui cazan cu aburi.
În 1880, societatea pe acţiuni „Hebe” ia în arendă apele minerale din zonă, pe o perioadă de 30 de ani. Atunci existau doar 5 izvoare, cu debit însemnat, care ducea la exportul a 30.000 de litri de apă îmbuteliată pe an. La începutul anilor 1900, Sângeorz Băi devine una dintre cele mai căutate oaze de linişte şi sănătate din Ardeal. Micuţa staţiune şi-a căpătat faima în special în perioada interbelică, responsabile fiind evident apele minerale din zonă.
Apele minerale şi liniştea din mijlocul naturii i-au atras în inima Ardealului şi pe Alexandru Odobescu, Ion Luca Caragiale, George Coşbuc, Ioan Slavici sau Nicolae Iorga. Proprietăţile apelor minerale de la Sângeorz Băi au atras şi atenţia specialiştilor, care vin în micul oraş-staţiune pentru a studia şi ţine conferinţe pe tema apelor minerale.
Se încarcă comentariile...
