O jumătate de secol de cercetări arheologice în Necropola tumulară de la Lăpuş
0Anul acesta se împlinesc cincizeci de ani de la începerea săpăturilor arheologice sistematice în vestita necropolă tumulară de la Lăpuş. Nu există student la arheologie în toată Europa care să nu înveţe despre acest sit important din epoca bronzului.
Săpăturile arheologice ale echipei internaţionale s-au concentrat pe cercetarea tumulului 26 din vestita necropolă. Acestea au continuat până în anul 2016, cu un efort financiar important din partea Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie (MJIA) Maramureş.
Săpăturile arheologice au relevat existenţa unor construcţii din epoca târzie a bronzului (secolele14-12 î.Chr.). Sub tumulul 26, acum săpat în totalitate, au fost descoperite mai multe construcţii, cea mai mare măsurând 30 de metri lungime şi 12 metri lăţime. Accesul în aceste locuinţe se făcea pe două rampe de 16 m lungime, pavate cu pietre de râu, iar în centrul lor se găsea o vatră de foc ca simbol al axis mundi. Acestea erau construite pe o platformă artificială din lut, fiind locuinţele elitelor ce au prelucrat şi deţinut depozitele de cupru şi aur din Munţii Ţibleşului de-a lungul epocii bronzului. După o perioadă de utilizare, aceste clădiri monumentale erau incendiate intenţionat. Motivul acestor acţiuni poate fi pus în legătură cu un rit sau ritual religios, după fiecare distrugere, peste clădirea incendiată, ridicându-se o platformă de lut peste care era ridicată o altă locuinţă. Acest proces din Tumulul 26 a fost repetat de cel puţin cinci ori, fiecare eveniment fiind însoţit de un banchet. Urmele acestor banchete sunt reprezentate prin cantităţi mari de vase ceramice sparte intenţionat într-un act de violenţă rituală, depozitate în afara clădirii împreună cu oase de animale ce erau sacrificate şi consumate în timpul unuia sau mai multor banchete festive.
Pentru prelucrarea cantităţii imense de ceramică a fost demarat un proiect condus de dr. Carola Metzner-Nebelsick, începând cu aprilie 2016. Ceramica din tumulul 26 de la Lăpuş a fost analizată la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş de către dr. Ken Massy (Ludwig-Maximilians-Universität din München), cu un suport substanţial din partea Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş.
În acest an se încheie proiectul de prelucrare şi restaurare a celor câteva tone de material ceramic rezultat din cercetarea tumulului 26 şi cu el şi cei 50 de ani de cercetări în necropola tumulară de la Lăpuş, unde câteva generaţii la rând de localnici au participat sistematic la săpăturile arheologice. Unii dintre ei erau adolescenţi când au început munca alături de arheologul Carol Kacsó, în perioada 2007-2016 participând la cercetări copiii sau nepoţii acestora.
Rezultatul cercetărilor întreprinse din 1967 până în 2006 sunt expuse la MJIA în expoziţia permanentă Comori ale epocii bronzului, urmând ca rezultatele din colaborarea internaţională să fie valorificate anul viitor, împreună cu cercetările anterioare.
Cercetările s-au desfăşurat sub egida Muzeulul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, începând cu anul 1967, responsabil ştiinţific de şantier fiind dr. Carol Kacsó. Acestea au continuat sub conducerea sa până în 2007, când a fost iniţiată o colaborare internaţională între Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş (muzeograf Bogdan Bobînă, dr. Carol Kacsó), Ludwig-Maximilians-Universität din München (Prof. dr. Carola Metzner-Nebelsick) şi Universitatea Kardynal Stefan Wyszynski din Varşovia, Polonia (Prof. dr. Louis Nebelsick).
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
