Tudor Grigoriţa, cunoscut în lumea artistică, din stânga şi dreapta Prutului, ca solist al Formaţiei vocal-instrumentale „Haiducii“, lider al Partidului Liberal din Costeşti, s-a aliat cu reprezentanţii din localitate ai Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM). În ciuda semnalelor, încă confuze de la centru, Tudor Grigoriţa a fost investit  vicepreşedinte al Raionului Ialoveni. Aceeaşi alianţă s-a format în primării şi consilii locale.
În satul Costeşti, de peste 12 mii de locuitori, PL şi PLDM au bătut palma. Şi asta chiar dacă Tudor Grigoriţa a avut drept contracandidat pe actualul primar, Natalia Petrea, lider al libera-democraţilor din localitate. La evenimente au fost invitaţi consilierul local băcăuan Ilie Bârzu şi Viorel Cucu, preşedintele Asociaţiei Culturale „Cealaltă Românie“ şi director al Editurii Vicovia din Bacău, care a adus câteva cărţi ale poetului Alexei Mateevici.


Relaţia între aleşi, cu voie de la centru, „s-a sudat“ în cel mai mare beci al Europei, de la Mileştii Mici, unde sunt peste 200 de kilometri de galerii şi mii de tone de vin, renumit oriunde in lume. Noua alianţă a fost „năşită“ şi de liberal democratul Ion Sula, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare din Republica Moldova.
Totodată, în urmă cu două zile, fostul premier moldovean Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, a declarat că se pun bazele unui guvern proeuropean şi a lăsat de înţeles că negocierile s-ar purta pe aripa politică cu viziune europeană, cu Partidul Liberal şi Partidul Democrat. „Negocierile sunt vitale pentru Moldova. Calculele pe care le am arată ca până la sfârşitul lunii iulie vom avea un guvern şi vom avea o guvernare proeuropeană. Nu am avut niciodată întrevederi cu PCRM şi nici nu am discutat pe marginea acestui subiect. Vom avea o guvernare proeuropeană“, a declarat Vlad Filat, citat de Agerpres.


Contextul geopolitic tulbure în care se află ţara de la stânga Prutului îi impinge pe politicieni să aleagă barca în care vor merge. În Republica Moldova, ţară aflată pe falia Est-Vest, la graniţa NATO şi UE cu Federaţia Rusă, votul are deseori alţi factori, care-l determină: de natură etnică, identitară şi mai puţin de ideologie politică.
Direcţia pe care a apucat-o ţara după protestele din 9 aprilie 2009 de la Chişinău nu este încă una fermă. Deşi majoritatea populaţiei şi-a exprimat adeziunea pentru calea europeană, corupţia şi oligarhia din spatele politicienilor au zdruncinat puternic această convingere.


Noile negocieri, despre care vorbeşte liberal democratul Vlad Filat, au toate şansele, de această dată, să ajungă la un rezultat palpabil. În trecut, ele s-au lovit de intransingenţa liberalilor, care au un puternic discurs  identitar şi Anticorupţie. Acum, după alegeri, Partidul Liberal, după modelul de la Costeşti şi Ialoveni, este chemat la guvernare şi dialog. 

Totuşi, au dovedit-o şi alegerile, sufletul moldovenilor, tolerant şi primitor, s-a pliat mai bine pe mesajul liberal-democrat. Dincolo de adevărurile istoriei, care trebuie cunoscute, comunităţile de dincolo de Prut şi până la Nistru se dezvoltă. Iar la transformări iau parte, inevitabil şi ruşii, ucrainienii şi găgăuzii. 


Toleranţa interetnică promovată de ultimele guverne a fost, poate, şansa pe care moldovenii au avut-o pentru a evita un conflict asemănător celui din Ucraina. Şi drumul Moldovei, chiar dacă duce spre Europa, se va face împreună cu „încărcătura“ istoriei şi minorităţile care trăiesc pe acest tărâm binecuvântat.