FOTO VIDEO Ion Iovcev: În Transnistria a crescut o generaţie periculoasă, care crede în existenţa Republicii Moldoveneşti Nistrene

La conferinţa culturală organizată sâmbătă, 22 martie, la Muzeul „Iulian Antonescu“ din Bacău, dedicată unirii Basarabiei cu România în 27 martie 1918 au participat oaspeţi de seamă din Republica Moldova şi regiunea transnistreană. Criza din Ucraina şi pericolele pe termen mediu pentru naţiunea română au fost principalele subiecte dezbătute de invitaţii de pe ambele maluri ale Prutului.

Profesorul universitar Vasile Puiu a dat citire proclamaţiei Sfatului Ţării, din 27 martie 1918. „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România".

Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga“ din Tiraspol, cu predare în limba română, a vorbit de abuzurile recente la care a fost supus de autorităţile transnistrene. Totodată, profesorul român a emis un prognostic sumbru asupra viitorului educaţiei în limba română în Transnistria dar şi a viitorului moldovenilor din acest teritoriu, care încă mai reprezintă o treime din totalul populaţiei.„Ce e periculos este că în Transnistria a crescut o altă generaţie, cea născută după 1990. De acum devin specialişti în procuratură, în Justiţie. Ei văd că această aşa zisă Republică Moldovenească Nistreană există. Ei apără acest stat cu ură, iar duşmanul numărul 1 este Liceul de limba română din Tiraspol“, a spus profesorul Ion Iovcev.

Valeriu Ostaş, directorul Casei Limbii Române „Mihai Eminescu“ din Căuşeni a avut un discurs tranşant, în care a vorbit despre pierderea identităţii româneşti dincolo de Prut. Profesorul de limbă română a amintit despre situaţia eroilor români, căzuţi în luptele din 1941 şi 1944, pe malul Nistrului, la Crocmaz, care nu au nici acum un monument şi care zac în gropi comune. Ostaş a vorbit de unirea din 1918, dar şi despre efectele actului din 1812, când Rusia şi-a alipit Basarabia. „Nu a fost numai un rapt teritorial, ci şi unul creştin, spiritual, când populaţia Basarabiei a fost trecută în subordinea bisericii Moscovei“, a afirmat Valeriu Ostaş.

Ioan Seniuc, preşedintele de onoare al Asociaţiei Refugiaţilor din Basarabia, Bucovina şi Ţinutul Herţei, a făcut o amplă prezentare a situaţiei geopolitice delicate în care se află acum România şi Republica Moldova. „Categoric, Transnistria nu este Crimeea. Are o altă aşezare geografică, are hotar numai cu Ucraina, iar pe partea stângă, cu Basarabia. Tendinţele separatiste şi intervenţiile sunt mai puţine. La fel, cred că nu au sorţ de izbândă nici cei din Găgăuzia. Pe bună dreptate, Polonia, ţările baltice au criticat NATO şi Ununea Europeană pentru întârzierea unor măsuri de sancţionare a Federaţiei Ruse. Dar cum puteau să aibă loc astfel de măsuri, când SUA au relaţii foarte bune cu Rusia, când Statele Unite, prin reprezentanţii săi ne-au vândut la Ialta, Paris sau Moscova. Când Germania, Franţa şi Anglia fac comerţ de tehnică militară de miliarde de dolari şi investiţii de sute de miliarde în Rusia?!“, a spus Ioan Seniuc.

Natalia Rotaru, reprezentantul Guvernului Republicii Moldova în Ungheni (prefect), a vorbit despre eforturile făcute pentru integrarea în Uniunea Europeană, principalul obiectiv strategic al Republicii Moldova. Oficialul moldovean a amintit importanţa recensământului populaţiei din luna mai. „Este o experienţă unică participarea la acest eveniment şi ţin să mulţumesc organizatorilor. Pentru mine date precum 24 ianuarie, 27 martie şi 1 decembrie sunt zile semnificative şi importante. Eu mă identific ca român, simt şi gândesc româneşte. Am primit şi bucuria să mi se redea cetăţenia română“,a  spus Natalia Rotaru.

Evenimentul a fost organizat de Muzeul de Istorie „Iulian Antonescu“ din Bacău si de reprezentanţii Asociaţiei Refugiaţilor din Basarabia, Bucovina şi Ţinutul Herţei, ai Asociaţiei Pro Basarabia şi Bucovina dar şi a Asociaţiei Veteranilor de Război.

Din Republica Moldova a onorat evenimentul o delegaţie numeroasă, din care a făcut parte Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga“ din Tiraspol, Valeriu Ostaş, directorul „Casei Limbii Române“  din Căuşeni, Natalia Rotaru, reprezentantul Guvernului Republicii Moldova în Ungheni, Tudor Cîşlaru, directorul Centrului Informaţional din Tighina, ş.a. Au luat cuvântul şi profesorul universitar dr. Vasile Puiu, Ioan Seniuc şi Gheorghe Moruzea, din cadrul Asociaţiei Refugiaţilor din Basarabia, Bucovina, şi Ţinutul Herţei, Cătălin Albişteanu (Acţiunea 2012), editorul Ionel Rusei, profesorul dr. Petronel Banciu, ş.a.

La final, corul Asociaţiei Veteranilor de Război din Bacău dar şi câţiva tineri talentaţi din Republica Moldova, din cadrul Grupului de Iniţiativă Basarabeană, au susţinut un moment artistic.