Cum scapă Dragnea de puşcărie. Acuzaţia penală pentru abuz în serviciu dispare, pentru că prejudiciul din dosarul lui este mai mic de 200.000 de lei
0
Liviu Dragnea se numără printre beneficiarii ordonanţei care modifică Codul Penal. În dosarul de la Protecţia Copilului Teleorman, în care liderul PSD este acuzat de abuz în serviciu, prejudiciul se ridică la 108.612 lei. După ordonanţa dată marţi seara, abuzul în serviciu se pedepseşte penal doar în cazul în care prejudiciul depăşeşte 200.000 de lei.
Una dintre principalele modificări ale ordonanţei aprobate de Guvernul Grindeanu marţi seara se referă la modificarea definiţiei abuzului în serviciu. Concret, după noile reglementări, abuzul în serviciu este incriminat penal doar în situaţia în care prejudiciul depăşeşte 200.000 de lei sau dacă se produce o vătămare gravă. Printre beneficiarii OUG se numără chiar liderul PSD, Liviu Dragnea, acuzat de abuz în serviciu. În dosarul lui Dragnea de la Protecţia Copilului Teleorman, aflat pe rol, prejudiciul se ridică la 108.612 lei.
Povestea dosarului lui Dragnea a început în iulie 2016. Liderul PSD avea deja o condamnare cu suspendare de doi ani pentru fapte de corupţie în dosarul ”Frauda la referendum”. În iulie 2016, DNA a decis trimiterea în judecată a 11 persoane în dosarul privind faptele de corupţie comise la Direcţia pentru Protecţia Copilului Teleorman. Cap de listă în dosarul procurorilor DNA a fost Liviu Dragnea, suspectat de instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit şi instigare la fals intelectual, din poziţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.
Concret, Dragnea ar fi intervenit pentru angajarea la DGASPC a unor persoane care, în realitate, prestau la sediul PSD Teleorman. Angajatele au primit leafa de la Direcţia pentru Protecţia Copilului Teleorman, deşi nu s-au prezentat la muncă, ele muncind, de fapt, la sediul organizaţiei judeţene a PSD, partid condus de Liviu Dragnea.
Lista inculpaţilor mai cuprinde următoarele nume:
”ALESU FLOAREA, la data faptelor director general al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, cu privire la săvârşirea infracţiunilor de:abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, fals intelectual MARINECI IONEL, la data faptei şef serviciu în cadrul Complexului de servicii destinat copilului şi familiei, cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, MILOŞ (fostă OGRINJA, fostă DRĂGHICI) RODICA şi ŞEFU OLGUŢA, la data faptelor director executiv adjunct al D.G.A.S.P.C. Teleorman cu privire la săvârşirea infracţiunilor de: abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, fals intelectual, PRODANA (fostă DRAGNEA) BOMBONICA, coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei şi şef serviciu Secretariat din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, la data comiterii faptei, cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, MARICA VALENTINA – MIRELA, la data faptelor şef al Complexului de recuperare şi coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei, ce avea în componenţă şi Centrul de consiliere şi sprijin pentru părinţi, cu privire la săvârşirea infracţiunilor de: abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, fals intelectual, GHEORGHE NICUŞOR, la data faptelor şef al Serviciului Administrativ, Patrimoniu, Tehnic, Aprovizionare, cu privire la săvârşirea infracţiunilor de: abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, fals intelectual, BALABAN CONSTANTIN CLAUDIU, la data faptei şef al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei din mun. Alexandria cu privire la săvârşirea infracţiunilor de:abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, fals intelectual, BOTOROGEANU ADRIANA şi STOICA ANISA-NICULINA la data faptelor funcţionari publici în cadrul D.G.A.S.P.C. Teleorman, cu privire la săvârşirea infracţiunilor de:complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, complicitate la fals intelectual”.
Angajate la Protecţia Copilului, deşi prestau la sediul PSD, la comanda lui Liviu Dragnea
Potrivit rechizitoriului întocmit de DNA: ”În perioada iulie 2006 – 2013, inculpata Alesu Floarea, în calitatea menţionată mai sus, la instigarea inculpatului Dragnea Nicolae Liviu, la acea vreme preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv preşedinte al organizaţiei judeţene a unui partid politic, cu încălcarea atribuţiilor de serviciu, a dispus în mod ilegal menţinerea în funcţii şi implicit plata drepturilor salariale pentru inculpatele Botorogeanu Adriana şi Stoica Anisa-Niculina, angajate în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman. Acest lucru a fost posibil, în condiţiile în care inculpata cunoştea faptul că, deşi cele două persoane au figurat în mod scriptic ca angajate în cadrul instituţiei respective, nu s-au prezentat efectiv la serviciu şi nu au prestat vreo activitate. În realitate cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă“.
„Menţinerea în funcţie a celor două angajate în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman a fost posibilă şi datorită inculpaţilor Marineci Ionel, Miloş (fostă Ogrinja, fostă Drăghici) Rodica, Şefu Olguţa, Prodana (fostă Dragnea) Bombonica, Marica Valentina – Mirela, Balaban Constantin Claudiu şi Gheorghe Nicuşor, persoane cu funcţii de conducere în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, care nu au luat nicio măsură de sancţionare a celor două angajate având în vedere că acestea nu s-au prezentat la serviciu şi nu au prestat activităţile la care erau obligate prin contractul individual de muncă şi fişa postului, fapte ce au permis acestora din urmă să îşi încaseze în mod necuvenit drepturile salariale aferente.
Mai mult, în acelaşi context, inculpaţii Şefu Olguţa, Gheorghe Nicuşor, Balaban Constantin Claudiu şi Marica Valentina – Mirela au întocmit, semnat şi avizat diverse documente justificative pentru situaţia descrisă mai sus (fişa postului, raport de evaluare, foaie colectivă de prezenţă etc.).
O parte dintre aceştia, inclusiv inculpatele Botorogeanu Adriana şi Stoica Anisa Niculina, au fost determinate de directorul general al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman să semneze în fals condicile de prezenţă, rapoartele de evaluare şi înscrisurile privitoare la activităţile desfăşurate de acestea din urmă în cadrul instituţiei respective.Această conduită infracţională a fost de natură să aducă persoanelor respective avantaje patrimoniale necuvenite în cuantum total de 108.612 lei, reprezentând drepturi salariale încasate necuvenit de către inculpatele Botorogeanu Adriana (75.593 lei) şi Stoica Anisa Niculina (33.019 lei), sumă cu care Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman s-a constituit parte civilă în procesul penal. În cauză, a fost dispusă măsura asigurătorie a sechestrului asupra unui imobil ce aparţine inculpatei Alesu Floarea”, se mai arată în comunicatul DNA din iulie 2016.
Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curţi De Casaţie Şi Justiţie, cu propunere de a se menţine măsura asigurătorie dispusă în cauză.
Ordonanţa fost aprobată în ziua procesului lui Dragnea
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, definitiv, în data de 8 decembrie 2016, că poate începe judecarea pe fond a cauzei în dosarul lui Liviu Dragnea. Instanţa a respins atunci toate contestaţiile formulate de inculpaţi, după ce judecătorul de cameră preliminară a stabilit legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în cauză.
Primul termen al judecatei în dosarul de corupţie de la Protecţia Copilului Teleorman a fost 31 ianuarie 2017. Judecata lui Dragnea de la Curtea Supremă a început cu o amânare pentru data de 14 februarie. În aceeaşi zi în care Dragnea s-a prezentat în faţa instanţei supreme, Guvernul a emis ordonanţa. În dosarul de la Protecţia Copilului Teleorman, prejudiciul se ridică la 108. 612lei.
Ordonanţa Guvernului Grindeanu modifică definiţia abuzul în serviciu.
Una dintre noutăţi se referă la faptul că abuzul în serviciu nu se mai aplică în cazul unor acte normative care favorizează infractorii. În articolul 297 din Codul penal, care defineşte abuzul în serviciu, se arată: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, îndeplineşte un act prin încălcarea unor dispoziţii expres dintr-o lege, ordonanţă sau o Odonanţă de Urgenţă a Guvernului sau nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 de lei ori o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice astfel cum sunt prevăzute şi garantate de legile în vigoare se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă", se arată În vechiul cod, prevederea se referea la „exercitarea atribuţiilor de serviciu", neexistând nicio prevedere legată de valoarea pagubei materiale. Varianta în vigoare conţine însă formula „cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice". Prevederea se aplică indiferent de prejudiciu.
După vechiul cod, abuzul în serviciu se pedeapsea cu închisoare între 2 şi 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie public. După OUG -ul lui Grindeanu, pedepsele se reduc: de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
„Favorizarea săvârşită de un membru de familie nu se pedepseşte", stabileşte alineatul 3 al articolului 269 din Codul Penal.
Cum scapă Dragnea de dosarul penal de la Protecţia Copilului
”Nu este sancţionat penal ce este sub 200.000 de lei. Asta ne-a recomandat Curtea. Această limită este una rezonabilă”, a anunţat după şedinţa de Guvern, ministrul Iordache. Astfel, în cazul prejudiciilor sub 200.000 de lei, abuzul în serviciu nu mai constituie faptă penală. După aplicarea OUG adoptată ieri de Guvern, prin dezincriminarea parţială a abuzului în serviciu Liviu Dragnea ar putea rămâne doar cu o acuzaţie de instigare la fals, pentru că în dosarul lui prejudiciul se ridică la 108.612 lei.
Se încarcă comentariile...
