Profesorul Horaţiu Tudori, despre dezvoltarea turismului în Alba Iulia: „Ar trebui să figureze pe circuitele culturale alături de alte oraşe din regiune“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Profesorul Horaţiu Tudori de la Universitatea ”Ecole Hôtelière de Lausanne” din Elveţia a fost prezent la Alba Iulia în cadrul unui atelier de management hotelier pentru reprezentanţii firmelor ce activează în industria hotelieră locală. În continuare, un interviu cu românul stabilit de peste 20 de ani în Elveţia.

Horaţiu Tudori este un braşovean stabilit in Elveţia, unde predă administrarea afacerilor şi tehnici de marketing la Universitatea din Laussane. Prezenţa profesorului din Elveţia la Alba Iulia a fost posibilă prin proiectul „Interactive Cities“, în cadrul căruia Primăria Municipiului Alba Iulia este partener. Horaţiu Tudori vorbeşte în interviul de mai jos despre ”reţeta” ce ar trebui aplicată pentru atragerea turiştilor, modul cum se prezintă sistemul ”HoReCa” la Alba Iulia şi importanţa ”Centenarului”.

Reporter: Care consideraţi că este reţeta cea mai sănătoasă la care ar trebui să apeleze hotelierii din Alba Iulia pentru a atrage cât mai mulţi clienţi, turişti? 

Horaţiu Tudori: E clar că Alba Iulia nu se poate „bate“ la arme egale cu oraşe mari, precum Bucureştiul, sau oraşe cu o lungă tradiţie istorică şi culturală, precum Braşovul. E dificil. În acelaşi timp, am constatat că Alba Iulia are o poziţionare foarte clară, „Cealaltă Capitală“ a României, ceea ce este corect şi foarte bine gândit. Mai rămâne doar de pus înainte o paletă cât mai diversificată şi mai largă de manifestări istorice, culturale, în aşa fel încât să avem şi confirmarea acestui slogan. O altă soluţie ar fi ca Alba Iulia să figureze pe circuitele culturale, turistice alături de alte oraşe din regiune, cum sunt Clujul, Sibiul. Marele câştig ar fi ca turiştii să rămână aici cel puţin o noapte. Dar pentru asta trebuie să fie pregătită toată gama de servicii: cazare, masă, circuite în zonă. Toate, în final, atrag după sine o cifră de afaceri interesantă şi pentru unităţile de cazare din Alba Iulia. 

M-am bucurat să aflu că există o Asociaţie a hotelierilor din Alba Iulia. Este un lucru extraordinar. Şi eu le-am spus direct că au tot interesul să se pună la aceeaşi masă. Vă dau exemplu acest atelier de management hotelier, unde interesul a fost comun, în sensul că fiecare participant a considerat că are de învăţat ceva. Până la urmă, trebuie să existe o coordonare, chiar o forţă de presiune şi de iniţiativă la adresa autorităţilor, dar şi o formă de garantare a succesului, pentru că toţi pun umărul, toţi îşi asumă riscul. Sper că hotelierii din Alba vor avea înţelepciunea de a înţelege că mai întâi trebuie creată prin colaborare o piaţă diversă şi stabilă, iar abea după aceea să se lanseze cu armele competiţiei şi concurenţei. Ei trebuie să se implice în programele de educare, de formare, de recalificare a personalului. În Elveţia există un lobby deloc de neglijat din partea hotelierilor, care se manifestă regulat tocmai datorită existenţei Asociaţiei hotelierilor. Ultima acţiune importantă a fost cea de revizuire în Parlament a taxelor pe serviciile hoteliere (TVA), datorită faptului că moneda elveţiană este puternică, iar hotelierii suferă. Vedeţi ce rezultate ar putea să obţină o Asociaţie a hotelierilor din Alba Iulia şi nu numai. 

În cadrul atelierului de la Alba Iulia am văzut şi mulţi tineri. Ce aşteptări au cei care aleg să studieze şi apoi să lucreze în acest domeniu în România?

La şcoala unde activez se face o selecţie foarte dură a candidaţilor, în care urmărim potenţialul, nivelul lor de cultură generală, interesul lor pentru profesie. Mulţi dintre ei sunt vrăjiţi de faptul că au văzut şi trăit experienţe interesante în hoteluri, restaurante, parcuri de distracţii. Cu cât cunosc mai mult segmentul HoReCa, cu atât mai mult visează să lucreze în domeniu. Nu trebuie neglijată nici întrebarea „Doresc să lucrez în România?“. În primul rând am impresia că nu există un sistem bine pus la punct şi dezvoltat de unităţi care să ofere atât servicii de calitate cât şi satisfacţii profesionale. Mult mai surprinzător şi mai grav este că nu există în România programe de formare în domeniul strict hotelier şi al administraţiei publice. 

Din cunoştinţele mele există foarte puţine tentative în câteva centre universitare, cu câte o secţie timidă de management hotelier. Dacă există doar secţii de „Turism“ (cum e cazul astăzi), înseamnă că rămâi la suprafaţă, nu mergi în profunzime, pe domenii specifice, cu problematica, soluţiile şi exigenţele specifice. La noi, studenţii fac un an şi jumătate de activitate practică, timp în care sunt în contact cu industria hotelieră, cu clienţi reali, cu problemele de fiecare zi. Cu alte cuvinte, se formează într-un mod echilibrat. De asemenea relaţia cu Asociaţia hotelierilor din Elveţia este organică, ei ne sprijină, iar apoi ei sunt principalii beneficiari. 

Nicio vizită în Alba Iulia nu este completă fără o plimbare, la pas, prin Cetatea Alba Carolina. Ce imagine v-aţi făcut? 

Am fost foarte impresionat de tot ceea ce am văzut. Punerea în valoare a Cetăţii este deosebită. Aveţi aici ceva ce nu găseşti în multe locuri din Europa. Până la urmă, cred că trebuie evidenţiată universalitatea europeană a Cetăţii. Am fost impresionat de spectacolele de reconstituire istorică puse în scenă de trupele Muzeului Naţional al Unirii, de ritualul schimbării Gărzii Cetăţii, de punerea în valoare a vestigiilor istorice, unele chiar la locul unde au fost descoperite. Sunt elemente de atractivitate pentru turişti. 

Cum aţi conceput atelierul de management hotelier de la Alba Iulia?

Atelierul a fost conceput ca o combinaţie de curs, exerciţii şi discuţii între participanţi, care s-au tradus în interacţiuni frecvente şi participare activă din partea cursanţilor. Am ales să prezint în faţa reprezentanţilor HoReCa din Alba Iulia soluţii practice care pot fi puse uşor în aplicare, fără să implice niciun fel de investiţie. În plus, am prezentat un set de idei care să-i inspire şi să-i ajute pe hotelieri să-şi schimbe optica, când vine vorba de analiza cererii de rezervare, a relaţiei cu clienţii, tangenţial chiar cu furnizorii. Altfel spus, să fie ceva practic, care să poată fi aplicat foarte rapid, respectiv cum poţi analiza nişte cifre, interpreta nişte rezultate şi cum le poţi transforma în decizii. 

Aţi avut ocazia să luaţi „pulsul“ HoReCa, în calitate de client. Ce părere v-aţi făcut?

Timpul foarte scurt nu mi-a permis să văd toate unităţile de cazare din Alba Iulia. Când am aflat unde o să fiu cazat, m-am uitat pe Tripadvisor să văd care sunt referinţele şi am văzut că este hotelul cel mai bine cotat, care are cele mai bune aprecieri din partea clienţilor, lucru care mi s-a confirmat şi la faţa locului. Este minunat să fi cazat într-un hotel care asigură servicii la standarde europene. N-am niciun fel de îndoială că şi alţi clienţi se bucură de acelaşi tratament ca şi mine. 

Ca român care trăieşte peste hotare, în Elveţia, ce întrebare v-aţi pune înainte să veniţi la Alba Iulia ca turist? 

Nu am avut ocazia să particip la evenimentele organizate în oraş, am aflat şi citit că sunt tot mai multe de la un an la altul, ceea ce este încurajator. E clar că 1 Decembrie este un moment extraordinar şi la care Alba Iulia nu are concurenţă.1 Decembrie înseamnă Alba Iulia. Ideal ar fi ca evenimentele de Ziua Naţională să înceapă cu o săptămână mai devreme şi să continue încă o săptămână după aceea. 

Centenarul României Mari se apropie cu paşi repezi. Dacă ne referim la unităţile de cazare, ce consideraţi că ar trebui făcut?

A nu avea o capacitate de cazare suficientă nu este o boală. De ce să construiesc o capacitate care să fie folosită integral doar o săptămână sau două pe an? E contrar oricărei logici. Aici trebuie deschisă puţin paleta, în sensul că ar trebui implicaţi, pe lângă hotelieri, şi cei din parahotelărie. Pentru astfel de evenimente de anvergură trebuie să conlucreze hoteluri dintr-o zonă mult mai largă. Atunci când există cerere foarte mare, iar capacitatea de cazare este mai redusă, turiştii vor înţelege că, dacă nu mai sunt locuri de cazare în Alba Iulia, îşi pot face rezervare în alte oraşe din apropiere sau chiar în judeţele vecine, Cluj sau Sibiu. Nu cred că ar fi un impediment major distanţa ce trebuie parcursă până la Alba Iulia. 

Vă dau un exemplu din Irlanda. La un moment dat, Asociaţia hotelierilor de acolo a venit cu o propunere către puterea politică de a organiza pe durata întregului an 2013 tot felul de evenimente care să fie dedicate celor care s-au născut în Irlanda şi care au emigrat în alte ţări. Cu alte cuvinte, profitau de un eveniment major şi de durată pe care l-au gândit şi l-au creat ei înşişi. 

Cum credeţi că ar trebui gândit şi organizat acest eveniment? 

Dacă îmi cereţi părerea, consider că ar trebui să existe un „An al Centenarului“, în care să fie organizate evenimente bine ţintite, care să atragă un număr mare de turişti. Ar fi momentul potrivit pentru o emulaţie între toţi partenerii locali, să vadă fiecare că se poate şi să fie convinşi că astfel de manifestări şi de colaborări trebuie să fie continuate. Văd Centenarul ca o fantastică oportunitate pentru Alba Iulia, este momentul care poate întări imaginea de sine a destinaţiei turistice Alba Iulia. Dacă va fi bine gândit şi organizat, toată lumea va avea de câştigat. (Interviu realizat de NICU NEAG)

Citiţi şi:

Arta războiului de ţesut. Cum se face „maşinăria“ de lemn în Apuseni, un meşteşug aproape de dispariţie VIDEO

Autobuzul ”decorat” cu 300 de scrisori circulă la Alba Iulia, de 8 martie: ”E minunat să primeşti o scrisoare scrisă de mână”

Povestea preotului care a reinventat cooperativa agricolă în România. Cum a convins 45 de fermieri să vândă în magazinul „Bunătăţuri româneşti“

 

O poveste de dragoste dincolo de moarte: „Sper să mă ierţi tu, pentru că eu nu mă pot ierta! Te iubesc, Simona mea“  

Povestea celebrei pâini de Cugir: „pita boamfă“ era cel mai bun cadou pentru delegaţiile care vizitau oraşul  

Cetatea Alba Carolina, înconjurată de un şnur de mărţişor de 3 kilometri întins de peste 300 de copii

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite