National Geographic, reportaj amplu despre Roşia Montană: „O luptă feroce pentru aur şi istorie“

Publicat: 15.07.2018 14:05

Ultima actualizare: 04.08.2022 05:32

Situaţia inedită în care se află situl istoric de la Roşia Montană, pentru care Guvernul Dăncilă a solicitat amânarea includerii pe lista UNESCO, este analizată într-un articol publicat în limba engleză de jurnaliştii de la revista National Geographic.

”Munţii din Transilvania poate nu sunt bântuiţi de vampiri, în schimb sunt plini de aur care atrage ceea ce unii numesc atenţia prădătorilor într-o luptă continuă care refuză să se stingă”, scrie Naţional Geographic în articolul dedicat situaţiei de la Roşia Montană. Titul articolului este sugestiv: ”În Transilvania, o luptă feroce pentru aur şi istorie romană”.

Lupta la care se referă ziariştii priveşte propunerea unei companii străine de a construi cea mai mare mină de aur din Europa în acest sit istoric. În condiţiile în care Roşia Montană conţine resurse extrem de rare, National Geographic susţine că ”este cu atât mai surprinzător faptul că Guvernul din România a retras temporar dosarul Roşia Montană de la UNESCO”.

”Roşia Montană conţine cele mai mari şi mai importante tuneluri miniere din lume, cu rarităţi cum ar fi tablele scrise şi roţi de apă, care odată controlau debitul de apă în galerii, spune Andrew Wilson, profesor de arheologie din Oxford, care a co-autorizat un studiu al comorilor zonei. Piscuri înalte, situri vechi, biserici şi alte situri arheologice completează comunitatea, care este, astfel, o bijuterie naturală şi istorică”, susţin ziariştii de la celebra revistă americană de ştiinţă.

Potrivit acestora, în urma protestelor masive care au început în 2013, guvernul român a decis să nu elibereze autorizaţii care ar fi permis companiei canadiene Gabriel Resources să meargă înainte cu mina şi să adopte mai multe protecţii legale pentru Roşia Montană. Ca răspuns, compania a dat ţara în judecată în faţa Centrului Internaţional pentru soluţionarea litigiilor în materie de investiţii, o sucursală a Băncii Mondiale, solicitând daune de 4,4 miliarde de dolari. Această sumă reprezintă mai mult de două procente din PIB-ul României.

În toamna anului 2013, România a ”cunoscut” cele mai ample proteste de după Revoluţie după ce Guvernul de atunci - condus de Victor Ponta - a adoptat un controversat proiect de lege ce oferea Roşia Montană Gold Corporation, societate controlată de compania canadiană Gabriel Resources, dreptul să exploateze cel mai important zăcământ din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.

Explotarea zonei ar distruge galerii miniere unice în lume

”Planul pentru deschiderea minei propunea folosirea a zeci de mii de tone de cianură pentru a separa aurul de piatră, metodă de extragere a aurului urmând să duc la distrugerea Roşiei Montane. (...) Dezvoltarea extensiva ar distruge cea mai mare parte a arheologiei unice a zonei, spune Andrew Wilson, profesor la Oxford care a realizat un studiu asupra Roşiei Montane. Ar include tuneluri, cele mai multe dintre acestea rămânând neexplorate, care conţin dovezi ale exploatării miniere moderne din Imperiul Austro-Ungar şi galerii extinse din perioadă comunistă", a completat profesorul, potrivit National Gheographic. De altfel, mulţi localnici, care refuză să părăsească zonă, ar trebui mutaţi cu forţa, se mai susţine în articol.

Parte a unei galerii miniere ce datează din perioda ocupaţiei romane în Dacia

Jurnaliştii analizează şi decizia neaşteptată a Guvernului Dăncilă de a solicita Comitetului Patrimoniului Mondial amânarea înscrierii Roşiei Montane pe lista UNESCO. Într-o mişcare aproape fără precedent la începutul acestei luni, la reuniunea anuală a Comitetului pentru Patrimoniul Mondial din Bahrain, guvernul - condus acum de social-democraţii, care au preluat puterea anul trecut, mulţi dintre aceştia susţinând compania minieră - au amânat votul asupra cererii pentru Roşia Montană. ”Este extrem de neobişnuit", spune Sneška Quaedvlieg-Mihailović, secretar general al Europe Nostra, care lucrează pentru a proteja patrimoniul cultural şi natural al Europei. ”De cele mai multe ori, guvernele se luptă pentru site-urile lor”, spune acesta. ”Comitetul ar putea să voteze cererea de includere în următorii trei ani dacă România se hotărăşte în acest sens, în caz contrar ţara va trebui să reia de la zero întregul proces, care în acest caz a durat mai mult de un an”, mai scriu jurnaliştii.

Citește și: Şerban Sturdza solicită demisia lui Ivaşcu pentru „modul dezastruos” în care a gestionat dosarul sitului Roşia Montană. „Suntem comparaţi cu Siria”

”Este regretabil faptul că guvernul român a capitulat”

Guvernul social democrat a explicat motivele pentru care a cerut retragerea dosarului prin care cerea includerea localităţii Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, însă mişcarea tot a declanşat o serie de proteste în mai multe oraşe din ţara. La sfârşitul lunii trecute, ministrul Culturii George Ivascu preciza că Guvernul României nu a solicitat retragerea dosarului, ci amânarea acestuia până la soluţionarea litigiului în dosarul de arbitraj. ”Astfel de cazuri în care se luptă o companie privată cu statul au un impact uriaş, în special când te confrunţi cu nişte costuri ce ajung la miliarde de dolari, însă este păcat că Guvernul României a capitulat şi a cerut amânarea includerii sitului în patrimoniul UNESCO”, spune Carla Garcia Zendejas, expert juridic la Centrul Internaţional de Drept Comparat al Mediului, citată de jurnaliştii National Geographic.

Mina propusă ar presupune crearea unui baraj uriaş, plin de produse reziduale încărcate cu cianuri, denumite steriluri care, pe lângă distrugerea unor structuri şi tuneluri istorice din zonă, ar putea reprezenta o ameninţare pentru comunitatea din jur. ”Aceste tipuri de cazuri de către companiile private împotriva statelor au un impact extraordinar atunci când se confruntă cu un arbitraj costisitor care ar putea costa miliarde de dolari”, spune Zendejas. ”Dar este regretabil faptul că guvernul român a capitulat şi a cerut întârzierea procesului”, mai susţine expertul potrivit revistei americane.