Mărturii despre Samoilă Mârza, fotograful Unirii de la 1918: ”Era un om foarte vesel şi plăcut, un mare povestitor”
0Inginerul Aurel Sîntimbrean este unul dintre nepoţii lui Samoilă Mârza, fotograful Marii Uniri de la 1918. Acesta îşi aminteşte şi în prezent detalii din viaţa unchiului său deveniot unul dintre eroii evenimentului din urmă cu 100 de ani.
Aurel Sîntimbrean are 87 de ani şi locuieşte în comuna Sîntimbru. Inginerul geolog rememorează şi acum momente din viaţa lui Samoilă Mârza, fotograful Unirii.
”Mi-l amintesc perfect, mai ales în sărbători şi dumineca, venea prin sat, ducându-se acasă, la Galtiu, împreună cu bicicleta, pe care avea trepiedul, aparatul de fotografiat şi o geantă mare, plină cu plăci fotografice. Era un om foarte vesel şi plăcut, povestitor, şi la vremea respectivă îmi spunea cu mare mândrie: «Măi nepoate, eu am fost singurul fotograf care am fotografiat serbările Unirii de la 1 Decembrie 1918»”, afirmă Sîntimbrean.
Acesta redă şi ceea ce i-a transmis Samoilă Mârza în legătură cu participarea acestuia la Marea Unire: ”Legat de aceasta mi-a spus următoarele: «Eu am venit de pe front cu câteva zile înainte de 1 decembrie, şi dimineaţa, cu sătenii mei, am plecat pe jos la Alba Iulia şi bineînţeles că mi-am luat cu mine şi aparatul de fotografiat». Aparatul la acea vreme, şi după cum chiar el mărturisea, avea o valoare foarte mare. O cumnată de-a lui spunea că socrii i-au cumpărat un aparat de fotografiat care valora o pereche de boi. Era un lucru extraordinar de mare. La Alba Iulia a ajuns împreună cu sătenii pe la orele 11.00, 11.30, unde a realizat o serie de fotografii de care ne bucurăm astăzi absolut toţi românii. Dacă nu era el, nu aveam nicio fotografie martor document, de la serbările Unirii de la 1 Decembrie 1918”, spune inginerul geolog.
Aurel Sîntimbrean
Sîntimbrean şi-l aminteşte şi pe celălalt fotograf celebru din Alba, Arthur Bach: ”Pe el organizatorii l-au contractat ca să facă fotografii în ziua Unirii, dar el, fiindcă nu era de naţia noastră, probabil că nu a agreat Unirea de la 1918, aşa încât, în data de 1 decembrie, nu s-a prezentat că să îşi onoreze contractul. Norocul şi salvarea a venit de la Samoilă Mârza. (…) Momentele imortalizate de el sunt cuprinse azi în toate cărţile de istorie, inclusiv, un set de fotografii, în tratatul de pace de la Trianon şi Versailles, fiindcă, după Unire, a făcut un album intitulat «Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia în chipuri». Este opera lui de căpătâi, în care sunt cuprinse fotografii cu sătenii, fotografii de la Viena, din 14 noiembrie 1918, când s-a sfinţit steagul trei culori şi s-a inaugurat prima armată română, care a venit în Ardeal, după terminarea războiului”.
Aurel Sântimbrean are şi un răspuns în legătură cu absenţa lui Samoilă Mârza din Sala Unirii. ”La Alba Iulia a fotografiat ieşirea delegaţiilor din Sala Unirii, pe Miron Cristea, viitorul patriarh al României, pe Iuliu Hosu, Aurel Vlad şi 4 imagini cu poporul care a participat la Marea Unire. În Sala Unirii nu a intrat. Profesorul Gheorghe Anghel, care a fost directorul Muzeului Unirii, i-a luat un interviu în care l-a întrebat de ce nu a făcut în Sala Unirii nicio fotografie, şi i-a răspuns: «Nu am putut să intru în Sala Unirii pentru că nu am avut credenţional». Adică nu a avut legitimaţie pentru a putea intra, de aceea noi nu avem astăzi nicio imagine de acolo. Intenţia ar fi avut, dar în sală nu putea să intre oricine şi oricum”, mai spune inginerul din Sîntimbru.
Una dintre imaginile realizate de Samoilă Mârza la 1 Decembrie 1918
Imaginea evenimentelor de la Alba Iulia, de acum 96 de ani, este comprimată în trei instantanee cu mulţimile venite la Alba Iulia la Marea Adunare Naţională şi două cu tribunele oficiale. Toate poartă amprenta lui Samoilă Mârza, care şi-a câştigat pe bună dreptate renumele de „fotograful Unirii“. Samoilă Mârza din satul Galtiu, aflat la 11 kilometri de Alba Iulia, şi-a făcut ucenicia de fotograf la Sibiu. Chiar dacă fotografiile sale au ajuns celebre şi dincolo de graniţele ţării, Samoilă Mârza a trăit aproape de panta sărăciei. O dovadă: timp de aproape 60 de ani a folosit acelaşi aparat foto pe care-l avusese şi la 1 Decembrie 1918. Din cauza neajunsurilor, şi-a vândut multe clişee pe care imortalizase evenimente istorice importante. Nu au ajuns la colecţionari sau fotografi, ci au fost distruse, iar sticla a fost folosită la fabricarea unor oglinzi, la modă în epocă. Ultimul său album „Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri" l-a dăruit fostului dictator Nicolae Ceauşescu, în 1966, când a vizitat Alba Iulia.
Se încarcă comentariile...
