FOTO Tot ce trebuie să ştii despre o excursie fermecătoare în Rimetea, satul ridicat de mineri în inima Munţilor Trascău

Publicat: 22.09.2018 15:31

Ultima actualizare: 10.08.2022 20:34

Peisajul spectaculos care se arată turiştilor ce ajung la Rimetea

Comuna Rimetea din Alba a devenit celebră în ultimii ani pentru priveliştile sale spectaculoase care atrag mii de turişti. În cele două sate ale comunei funcţionează peste 80 de pensiuni cu oferte dintre cele mai atractive pentru cei care vizitează această zonă a Munţilor Trascău

GALERIE FOTO

Localitatea Rimetea este situată în judeţul Alba, în Depresiunea Trascăului, un bazin intramontan străbătut de la nord spre sud de valea Rimetea, afluent al Arieşului. Satul se găseşte la poalele vestice ale unui impozant masiv calcaros cunoscut sub numele de Piatra Secuiului (1.128 m), creasta acestuia fiind limita cu judeţul Cluj. Partea nordică a Pietrei Secuiului (în stânga, cum se vede din sat), este cunosctă sub numele de Colţii Trascăului. La vest de sat apare o altă culme a Munţilor Trascău, dar mai puţin spectaculoasă decât Piatra Secuiului, numită Muntele Ardaşcheia.

Satul este străbătut de drumul judeţean DJ 107M situat în lungul văii Rimetea şi care leagă Aiud (la 25 km, cel mai apropiat oraş, în judeţul Alba) de Buru (comună pe valea Arieşului, în judeţul Cluj). Conform statisticilor oficiale, în 2017, comuna Rimetea, judeţul Alba, a fost vizitată de aproape 100.000 de turişti, mulţi veniţi din străinătate, în special din Ungaria. Afluxul de turişti s-a dovedit benefic pentru comuna ridicată de mineri, care reuşeşte astfel să evite soarta dezastruoasă a altor localităţi miniere.

Pe lângă mâncarea tradiţională, unde se remarcă cozonacul cu scorţişoară, atmosfera liniştitoare a locurilor şi pesiajul ce seamănă cu un film western american, Rimetea mai e celebră, totodată, prin folclorul şi istoria sa. Tradiţia prelucrării fierului, tradiţia picturii pe mobilă şi tradiţia costumului popular pot fi văzute şi studiate cel mai bine la Muzeul Etnografic din centrul satului, deschis în 1952. Dar ceea ce a făcut ca Rimetea să fie cunoscută la scurt timp după atestarea sa documentară din 1259 este descoperirea zăcământului de minereu de fier, la începutul secolului al XIV-lea. Cu anii, meşteşugul a prins contur, astfel că, în 1493, localitatea a primit rangul de târg, iar două veacuri mai târziu, acela de oraş minier (în 1666). Au fost găsite până şi documente care arată faptul că, în secolul XV, exista o fierărie completă pentru unelte agricole, ce aparţinea familiei nobiliare Thoroczkay (n.r. - care avea în stăpânire şi actuala Cetate Colţeşti).

Zona centrală a satului Rimetea

Mai târziu, au fost puse la punct 16 cuptoare de topit minereu, producând cantităţi uriaşe de obiecte, între care unelte agricole, vase, arme, zăvoare, porţi. Le poţi vedea oriunde în Rimetea, mai ales la casele din centru, unde clanţele uşilor îţi dezvăluie şi acum execuţia lor de mare fineţe. În fine, ideea e că această meserie a prelucrării fierului a dobândit cea mai trainică tradiţie din Transilvania, până pe la 1900, când a fost devansată de cea a topitorilor din Hunedoara şi Reşiţa.

MOBILĂ PICTATĂ LA FEL CA ÎN URMĂ CU SUTE DE ANI

Un alt meşteşug dus la mare artă de localinicii din Rimetea a fost pictura pe mobilă, apărută în secolul al XVIII-lea ca o meserie destul de măruntă. Dar s-a dezvoltat rapid într-un adevărat cult al lemnului, tratat cu respect, migală şi răbdare, de unde şi fineţea uluitoare a picturilor pe scaune, mese, laviţe, lădoaie, leagăne şi dulapuri. Laleaua e motivul specific al picturii maghiare pe mobilă, precum şi margareta şi trandafirul. Predomină totodată verdele închis, influenţă a saşilor din Sighişoara. Artista Ana Moricz păstrează cu sfinţenie acest meşteşug vechi de peste 300 de ani. Mobilierul pictat manual în stilul secolului al XVII -lea a trecut demult graniţele ţării şi a ajuns în ţări precum Ungaria, Franţa, Spania, Germania şi SUA. „Am fost tot timpul fascinată de motivele tradiţionale şi, după ce am învăţat să pictez de la meşterii care au trăit la noi în sat am reuşit să deprind şi eu acest frumos meşteşug. M-a ajutat foarte mult şi ceea ce s-a păstrat la muzeul nostru, unde am petrecut multe zile pentru a înţelege cum erau pictate obiectele de mobilier“, a spus Ana Moricz.

Piese de mobilier originale

Pictează şi diverse obiecte de artizanat, de la vaze de lut până la tablouri şi suporturi de chei, cutii sau figurine de gips. Influenţe săseşti şi maghiare Mobilierul pictat a apărut în secolul XVI. De-a lungul timpului la Rimetea s-a transformat într-un adevărat cult al lemnului, realizându-se picturi pe scaune, mese, laviţe, lădoaie, leagăne sau dulapuri. Despre portul popular de aici se spune că era cel mai luxos din ţară, întrecându-l până şi pe cel din Maramureş. Secretul a stat tot în extracţia fierului, şi asta pentru că miile de mineri şi negustori, care veneau la Rimetea, plăteau sau erau plătiţi deseori prin troc. Iar costumul era la mare preţ. Costumele erau foarte variate. De la copii, adolescenţi, tineri, adulţi şi bătrâni, toţi maghiarii din sat aveau privilegiul de le purta. Femeile, în special, aveau porturi mai elaborate, punând mai mult accent pe aspect decât bărbaţii. Iar culorile dominante erau, fireşte, roşul, albul şi verdele. Dar sunt vizibile şi o serie de influenţe săseşti, urmare a coloniilor de mineri germani, stabiliţi aici încă din secolul XIII. Portul popular din Rimetea mai poate fi văzut doar la sărbători, la biserică, trecând de mult vremea când costumul era purtat zilnic.

AVENTURIERII DE LA RIMETEA

Pe lângă turismul rural, Rimetea este o destinaţie preferată de sportivii care practică alpinismul, mountain-bike şi zborul cu parapanta. Este ca un „rai“ al parapantiştilor. Periodic se antrenează aici şi sportivul Toma Coconea, care participă la cel mai tare concurs de zbor cu parapanta, alpinism şi alergare din lume, „X-Alps“. Rimetea este o zonă foarte bună de zbor şi deţine un microclimat deosebit care oferă posibilitatea sportivilor să îşi crească performanţele. Un grup de oameni întreprinzători au văzut aceasta ca o bună oportunitate de a realiza şi o mică afacere. Au înfiinţat Asociaţia Turism Activ Trascău (TAT), prin intermediul căreia oferă turiştilor posibilitatea de a zbura cu parapanta, de a vizita zona pe bicicletă, dar şi de a participa la curse de rafting pe râul Arieş şi ture de escaladă pe pereţii stâncilor din apropiere. O cursă de rafting costă 100 de lei de persoană şi oferă senzaţii dintre cele mai deosebite. Preţul unui zbor cu parapanta, de 15 minute, este de 250 de lei.

Citește și: VIDEO Transalpina de Apuseni, drumul spectaculos care traversează munţii, va fi asfaltat. Peisajele de pe traseu, magnifice

Aventură pe râul Arieş

„La intersecţia dintre economie socială, sport şi dragostea pentru natură se află asociaţia Turism Activ Trascău. Afacerea socială a fost înfiinţată în ianuarie 2015, în cadrul unui proiect cu finanţare europeană. TaT contribuie la dezvoltarea durabilă a zonei Trascău prin susţinerea şi implementarea diverselor programe culturale, sportive şi recreative“, astfel se prezintă membrii echipei de aventurieri de la Rimetea. Cei interesaţi pot rezerva şi activităţi de „team building“. Oamenii de la Asociaţia TAT organizează anula şi festivalul Spirit Fest, în cadrul căruia, cei interesaţi, au ocazia să aleagă din oferta acestora: ture de bicicletă, rafting, pump-track, concurs de tenis de masă, ture şi drumeţii, zbor cu parapanta şi paramotorul, ateliere de meşteşuguri tradiţionale şi alte programe distractive. O componentă interesantă a festivalului este şi expoziţia foto în aer liber, unde sunt expuse fotografii vechi şi noi care prezintă istoria satului, începuturile parapantismului dar şi imagini cu atracţiile turistice din zonă. Fotografiile sunt expuse într-un mod inedit în centrul satului, pe garduri, porţi şi case.

ÎN UNESCO, CU AJUTORUL UNUI SAT DIN UNGARIA

Comuna din judeţul Alba a fost inclusă în 2012, de Ministerul Culturii, pe lista propunerilor pe care le are România pentru Patrimoniul Mondial UNESCO. Propunerea comunei Rimetea s-a făcut la „pachet“ cu localitatea Hollókö, aflată la 92 de kilometri de Budapesta, care este pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO din 1987. „Patrimoniul arhitectural din Rimetea este propus pentru a fi inclus pe lista Patrimoniului Mondial ca o fază de nominalizare transfrontalieră superioară Patrimoniului arhitectural din satul Hollókö sub o nouă denumire: «Vechile sate Hollókö şi Rimetea şi împrejurimile acestora»“, se afirmă în prezentarea propunerii pe site-ul UNESCO. Artificiul de a extinde un obiectiv aflat deja pe listă cu un altul, sub o denumire nouă, poate da o şansă în plus comunei din Alba.

Bornă de pe Piatra Secuiului vopsită în culorile steagului maghiar

Propunerea comună a fost determinată de similitudinile care există între cele două localităţi, chiar dacă se află în ţări diferite. „Hollókö şi Rimetea constituie exemple excepţionale ale unor aşezări umane conservate, reprezentative pentru o cultură care a devenit vulnerabilă sub impactul schimbărilor. Aceste sate, care s-au dezvoltat în principal pe parcursul secolelor 17 şi 18, sunt exemple vii ale vieţii rurale dinaintea revoluţiei agricole din secolul 20. Clădirile albe, străzile ordonate, aranjarea parcelelor de pământ, hambarele, prezenţa unor ruine de castele medievale şi multe aspecte ale istoriei le leagă prin fire invizibile“, se mai afirmă în prezentarea de pe site. Decizia finală încă nu a fost luată de către Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO. (Sursa fotografiilor: Asociaţia TAT & Vali Ciontea)