FOTO Vacanţă regală: oaspete în casa prinţului Charles
0
Satul Valea Zălanului, din judeţul Covasna, un cătun uitat parcă de lume şi unde timpul se opreşte în loc, a ajuns o atracţie pentru mulţi turişti străini, după ce prinţul Charles al Marii Britanii şi-a cumpărat în sat câteva căsuţe vechi de sute de ani, le-a renovat, transformându-le în destinaţia sa de vacanţă preferată în fiecare primăvară.
Privit pe harta Google, satul Valea Zălanului ia forma unui cuţit în teacă. E o fâşie lunguiaţă într-un ţinut al pădurilor, care pare totuna cu drumul care face legătura între gospodăriile sătenilor – nu multe, câteva zeci. În universul ăsta mare, locul îţi dă senzaţia de „capătul lumii“. Un cătun într-o vale, pe care-l zăreşti după fumul care se înalţă din coşurile caselor.
De câţiva ani însă, Valea Zălanului, sătucul „uitat de lume“ din judeţul Covasna, a devenit una dintre reşedinţele de vacanţă preferate ale prinţului Charles al Marii Britanii. Moştenitorul Coroanei britanice a ajuns aici într-una dintre vacanţele sale în România, în timp ce cutreiera pajiştile din jur, atent la florile de câmp. Prinţul Charles s-a îndrăgostit imediat de priveliştea superbă de deasupra văii în care se adăposteşte satul. A spus doar „Acesta este!“, adică locul ideal de vacanţă petrecută în natură, pe care-l visa, dar nu-l găsise nicăieri pe harta lumii. Iată-l acum, venind în fiecare primăvară la Valea Zălanului, unde prinţul şi-a cumpărat câteva căsuţe vechi de peste o sută de ani, le-a renovat şi le-a făcut celebre în toată lumea. Pentru că, odată ce casele de oaspeţi ale prinţului Charles au putut fi vizitate şi de turişti, oameni din întreaga lume au venit, au stat şi au plecat fermecaţi de acest colţişor de lume. În anul 2012, proprietatea prinţului Charles figura pe locul nouă în topul „Celor mai bune paradisuri private“, realizat de celebra revistă americană „Vanity Fair“. Alături de vile exotice, goelete şi iahturi de lux, insule private şi castele medievale – o curte cu trei căsuţe, un fost grajd şi-un staul primeau aceeaşi preţuire internaţională.
Ce e aşa fermecător la acest sat sărăcăcios?, ne-am întrebat, deşi doar privind fotografiile poţi cu uşurinţă să fii impresionat de peisaje. Ce-i determină pe străini să mărească atât de mult pe Google harta lumii până găsesc întocmai fâşia asta lunguiaţă din România? Ce spun sătenii de prinţul care-i vizitează în fiecare an? Am vizitat într-un weekend casele prinţului Charles din Valea Zălanului, animaţi de sătenii primitori şi ghidaţi de poveştile contelui Tibor Kálnoky, un prieten apropiat al Prinţului Charles. La Valea Zălanului, nu doar natura într-o zi plăcută de octombrie te seduce, cât autenticul locului, căpiţele de fân din loc în loc, grajdurile cu animale, stelele clare şi multe de pe cer noaptea, care pot fi fascinante pentru cei care n-au crescut la bunicii de la ţară. Iar prinţul Charles a crezut că toate acestea sunt cel puţin suficiente să devină o poveste de succes.
Satul, construit în jurul unei foste glăjării
Satul Valea Zalanului aparţine comunei Malnaş, fiind în Munţii Baraolt, la întâlnirea pădurilor Aita Seacă şi Zălan, pe şoseaua oraşului Sfântu Gheorghe spre Baraolt. Odată ce treci de Aita Seacă, ultimii 7-8 kilometri trebuie parcurşi pe un drum forestier, plin de hârtoape şi îngust, pe care cu greu încap două maşini în acelaşi timp. Sau, mai simplu, odată ce pierzi de tot semnalul la telefon, ştii că te apropii de sat. În jur, dealuri în nuanţe de arămiu-tomnatic dau căldură peisajului pustiu. În aer adie uşor un miros de fum şi, după un cot de drum, se zăreşte un munte tuciuriu de pământ, unde un bărbat înnegrit din cap până-n picioare face cărbuni. Drumul continuă şerpuit şi valea începe să se deschidă cu rânduri de case pietruite, căpiţe de fân şi se închide cu casele prinţului Charles. După patru-cinci ore, din vuietul şi zgomotul Bucureştiului, am ajuns într-un loc care te face să vorbeşti în şoaptă, fără semnal la telefon, fără internet, aşadar fără nicio grijă.
Valea Zălanului a fost documentat pentru prima dată în secolul al 16-lea ca aparţinând familiei Kálnoky, unul dintre strămoşii transilvăneni ai prinţului de Wales. În urmă cu 400 de ani, familia construia aici prima fabrică de sticlă din Transilvania, în care a fost confecţionată ulterior sticla colorată pentru ferestrele Bisericii Sfântul Mihail din Cluj şi Bisericii Negre din Braşov.
Glăjăria a fost distrusă în 1860 de un incendiu şi n-a mai fost reconstruită. Doar câţiva localnici mai păstrează astăzi obiecte din sticlă produse la vechea fabrică, iar unele dintre ele se se găsesc ca obiecte decorative în camerele din proprietatea prinţului Charles.
Trei case, şapte camere duble, un salon într-un fost grajd
Acum locuiesc aproape 120 de oameni în sat, dintre care mai mult de jumătate au peste 60 de ani. Trăiesc din agricultură şi creşterea animalelor. Doar opt elevi merg la şcoală, iar grădiniţa se deschide în fiecare zi pentru un singur copil. După socotelile lui Károly, un localnic în vârstă de 49 de ani, viaţa curge cam aşa: „Aici, o nuntă se face o dată la zece ani, iar un botez – o dată la cinci ani“.
Camera prinţului Charles poate fi închiriată cu 59 de euro pe noapte
Prinţul Charles deţine proprietatea care a fost construită pentru fostul „judecător“ care supraveghea sticlăria şi satul cândva. E alcătuită din trei case care asigură 14 locuri de cazare, împărţite în şapte camere, un fost grajd transformat într-un salon supraetajat, cu şemineu, şi-un hambar de-adevăratelea care adăposteşte doi cai cu care se plimbă prinţul Charles şi doi ponei, Africa şi Lord. Când e vremea bună, oamenii stau afară în jurul mesei dintr-un sălaş şi beau câte-un pahar de „chimion secuiesc“, un rachiu local făcut din chimen. Pot lua masa gătită de gazde – care sunt localnici – preparate cu produse şi ingredinte din ogradă. Unul dintre muncitorii care lucrează acum la casele de oaspeţi a fost unul dintre vechii proprietari care i-a vândut prinţului Charles o casă care, înainte de 2010, era o ruină.
Fostul grajd are acum şemineu şi fotolii confortabile FOTO: Designist
Pădurea şi sălbăticia încep chiar în spatele curţii. Şi din faţa ei. Zona de căsuţe se află în mijlocul animalelor – urşi, căprioare, porci mistreţi, veveriţe –, înconjurată de tot felul de plante medicinale, flori şi izvoare naturale. În apropiere, există şi o mofetă, amenajată într-o încăpere asemanatoare unui mic amfiteatru. (n.r. – mofetele, renumite în Covasna, sunt produse gazoase, folosit în terapeutica bolilor pulmonare, reumatice şi ale circulaţiei sângelui, conţinând în principal dioxid de carbon, degajat în fazele finale ale activităţii vulcanice).
Casele, decorate după instrucţiunile Prinţului Charles
În casa principală se află camera prinţului Charles, lipită de alte două. Este cunoscută preocuparea prinţului Charles pentru restaurarea arhitecturii de patrimoniu, respectul pentru texturi şi atmosfera clădirilor vechi, astfel că reşedinţa sa de vacanţă de la Valea Zălanului respectă aceleaşi reguli. Casele au fost readuse la viaţă având grija „nealterării“, păstrându-se stilul tradiţional al locului, fără a părea învechit, şi cu stil, însă fără a fi ostentativ. E ca şi cum ai dormi într-o casă veche de secole, iar ceasul deşteptător de a doua zi e sunetul talăngilor agăţate la grumazul vitelor împrăştiate pe păşune.
Camera prinţului Charles este spaţioasă, are două paturi cu tăblii de lemn închis, două scaune stacojii, un dressing mic şi covoare vechi pe pereţi. Fotografia reginei Elisabeta a II-a, fireşte, are şi ea locul ei special pe noptieră, iar în cuier sunt agăţate pălăriile de soare cu care prinţul pleacă pe dealurile din împrejurimi. În faţa ferestrei, e un birou cu blatul acoperit cu fetru verde şi o veioză, iar deasupra lui sunt fotografii cu locul înainte şi după restaurare. Fiecare cameră are baie proprie, păstrând acelaşi decor al camerei. Par detalii obişnuite, de bun simţ, şi într-adevăr, la Valea Zălanului nu este un loc al bogăţiei, ci mai degrabă un lux al simplităţii. Iar ca locuinţele să arate ca acum, simple şi cochete, prinţul Charles a schimbat sute de e-mailuri cu arhitecţii responsabili de decor. „Prinţul Charles s-a implicat 100% în designul caselor“, spune contele Kálnoky.
Sticlăria de la fosta fabrică expusă la muzeul satului din Valea Zălanului
Activităţi în Valea Zălanului
Pentru o noapte în dormitorul prinţului, turiştii trebuie să plătească 59 de euro, cu 10 euro mai mult decât costă o noapte în restul camerelor, preţul incluzând şi micul dejun. Camerele de-alături amintesc şi ele de casele bunicilor, cu godinuri, ţesături pe pereţi şi uşi cu mânere mari, de fier. Ziua te trezeşti implicat în activităţile casnice ale localnicilor. Poţi să începi drumeţii pe dealuri, cu bicicleta sau la pas, şi să ai parte de un picnic în vârf de deal, cu mâncăruri tradiţionale. Dai o mână de ajutor la frământarea pâinii cu cartofi, o laşi la dospit, iar seara guşti propriul produs la cină. E atelierul preferat al turiştilor străini. Prin sat, sunt indicatoare care duc la Muzeul Satului, deschis recent de un tânăr de 23 de ani, Préda Barna. Într-o casă ţărănească, albastră, au fost adunate obiecte de sute de ani de la sătenii din sat, fotografii, sticle de la glăjărie, război de ţesut, săbii din războaie trecute, care compun povestea satului din care Barna spune că nu vrea să plece. Dar, dincolo de toate aceste activităţi pitoreşti, cel mai important e că, permanent, acest loc îţi aminteşte să te bucuri de linişte.
Prinţul Charles a mers 18 kilometri pe jos ca să descopere Valea Zălanului
Până acum, cei mai mulţi vizitatori în Valea Zălanului au fost turiştii străini. Vin mulţi din Marea Britanie, curioşi să vadă locul lăudat de prinţul Charles, dar sunt şi hoinari din SUA care caută locuri ieşite din comun din toată lumea. Vin familii cu copii din Franţa şi Germania, chiar şi din Australia au fost la Valea Zălanului! Foarte puţin români, însă. Oaspeţii care ajung la Valea Zălanului preferă de regulă să-şi împartă timpul călătorind şi în satul din apropiere, la Micloşoara, acolo unde contele Tibor Kálnoky (foto) este gazdă. La Micloşoara, contele are, de asemenea, 10 camere în case de oaspeţi şi o ceainărie, care înainte fusese o şură în paragină. Luna aceasta, conacul familiei care datează din secolul al XVII-lea, a fost restaurat prin fonduri europene şi va fi deschis publicului ca un muzeu. Vor fi expuse artefacte din secolele XVII- XIX.
Conacul familiei Kálnoky va deveni muzeu şi va fi deschis publicului la sfârşitul lui noiembrie Fotografii: Lucian Muntean
Părerille sătenilor despre casele contelui
Contele Kálnoky îşi aminteşte că, atunci când a venit prima data la Micloşoara, în 1987, după o perioadă petrecută în Franţa şi Anglia, s-a îndrăgostit imediat de loc. Şi-a cumpărat, după Revoluţie, o casă pe care a amenajat-o păstrând stilul tradiţional maghiar şi a devenit casa lui de familie. Apoi s-a mutat la Valea Crişului, un sat mai apropiat de Sfântu Gheorghe, iar căminul său de până atunci a început să primească turişti. Alături, a mai construit o casă din lemn, albastră, rustic, de care localnicii aveau numai păreri îndoielnice. Nu le plăcea deloc.
„Dacă-i întrebai pe localnici acum 10 ani, se arătau miraţi că noi pictăm căsuţa în albastru. Ei asociau casa din lemn, albastră, cu sărăcia. Când a fost gata, toţi ambasadorii de la Bucureşti voiau să stea în ea pentru că li se părea foarte frumoasă, iar sătenii erau foarte contrariaţi că vin oameni cu maşini luxoase şi vor să stea neapărat în casa aceea. Între timp, percepţiile lor s-au mai schimbat, au înţeles importanţa păstrării arhitecturii“, povesteşte contele.
Prinţul Charles mai are o proprietate la Viscri
Şi aşa, din vorbă în vorbă, prin prietenii comuni, prinţul Charles a văzut cu ce se ocupa contele la Micloşoara şi i-a cerut ajutorul ca să-şi găsească în România un loc al lui unde se se simtă bine şi unde poate veni o dată pe an. L-au găsit, împreună, mai întâi, la Viscri, în judeţul Braşov, acolo unde prinţul Charles a cumpărat prima proprietate.
Totuşi, prinţul Charles visa la un loc în natură, mai izolat, care să fie totuşi într-un sat cu pajişti şi flori sălbatice. Aşa îi descria prietenului său Tibor Kálnoky locul ideal de vacanţă. „Şi, cum vorbea el aşa, eu mă tot gândeam că parcă cunosc un astfel de loc....“, spune amuzat Kálnoky, care avea în minte peisajele din Valea Zălanului.
„Am hotărât să mergem pe jos, de la Micloşoara până la Valea Zălanului. Am luat şi o căruţă de cai cu noi. Am mers aproape o zi întreagă. 18 kilometri! Am urcat pe serpentine şi aveam în faţă vederea frumoasă. Am ajuns deasupra unei case care era total dărâmată (n.r. – acum, în proprietatea prinţului Charles). A spus «Acesta este locul!» şi, în curând, locul devea al său“, povesteşte contele cum a descoperit împreună cu Charles Valea Zălanului. Era 2008, primăvara, iar de-atunci cei doi s-au reunit în fiecare an ori la Micloşoara, ori la Valea Zălanului, unde contele are, şi el, camera lui preferată.
Se încarcă comentariile...
