De ce oamenii acţionează contrar propriilor convingeri?

Mulţi dintre noi, deşi suntem obişnuiţi să ne ghidăm după propriile concepţii, adoptăm schimbări şi trecem în tabăra opusă, fără să conştientizăm cauzele acestor atitudini. Psihologul Tam Stafford aduce în discuţie teoria dezacordurilor, explicând cum acest „instrument ştiinţific“ se joacă cu atitudinile şi gândurile noastre.

Oamenii îşi schimbă modul de gândire şi acţionează, în foarte multe situaţii contrar propriilor convingeri. Care este cauza acestei incertitudini interioare? Psihologul Tom Stafford susţine că teoria formulată de americanul Leon Festinger influenţează comportamentul uman şi este motivul pentru care convingerile oamenilor se modifică radical.

Această teorie oferă o explicaţie atunci când vine vorba de subiecte controversate, precum neîncrederea managerilor companiilor petroliere în schimbările climatice, testele brutale de iniţiere din armată sau cărţile celebre care, de multe ori, sunt plictisitoare. Primul studiu referitor la acestă teorie a fost publicat în "Istoria Arhivelor Psihologice", ediţia tipărită din 1959, de către experţii americani Festinger şi James Carlsmith. Cei doi autori au dorit să afle ce se întâmplă atunci când oamenii acţionează contra propriilor convingeri şi au defăşurat un experiment pentru a testa răbdarea unor voluntari.

Pentru început, celor 71 de participanţi la studiu li s-a cerut să umple un bol cu papiote, apoi să îl golească, sarcină pe care au reluat-o de numeroase ori pe durata a 60 de minute. A doua sarcină a fost să întoarcă acele de ceasornic în sens invers şi, ulterior, să revină la ora afişată iniţial. Ambele sarcini au fost gândite astfel încât să provoace voluntarilor plictiseală şi insatisfacţie. Adevăratul experiment a început atunci când cei implicaţi credeau că testul s-a sfârşit. Cercetătorii i-au rugat să explice unui nou membru inclus în grup, o colaboratoare a autorilor studiului, cum a decurs experimentul şi să includă în prezentare şi adjective favorabile de tipul „sarcina a fost distractivă“, „experimentul mi s-a părut amuzant“ sau „ a fost interesant“. Studiul nu a avut, fireşte, niciunul dintre aceste atribute.

Capcana banilor

La finalul cercetării, o parte din voluntari a fost recompensată cu un dolar, alta cu 20 de dolari, în timp ce unii subiecţi nu au primit niciun ban. Psihologii cred că recompensele primite sunt cele care modelează părerile şi sentimentele noastre, dar experimentul a arătat o altă realitate. Oamenii plătiţi cu 20 de dolari au manifestat o atitudine similară cu cei lipsiţi de orice gratificaţie. În schimb, voluntarii care au câştigat un singur dolar au afişat un nivel ridicat de entuziasm şi au fost de acord să participe şi la alte studii, un lucru destul de ciudat în condiţiile în care experimentul a fost foarte plictisitor.

„Vorbim despre un grup de bărbaţi care a înşelat încrederea unei femei inocente“, l-a citat psihologul Tom Stafford pe Festinger. Prin urmare s-a creat o tensiune între conştiinţa lor şi modul în care au acţionat, tensiune alimentată şi de capcana banilor. Oamenii care au primit 20 de dolari s-au conformat cu gestul lor, spunându-şi că au câştigat câţiva bănuţi din treaba asta. Bărbaţii recompensaţi cu un singur dolar nu puteau să admită că s-au vândut atât de ieftin, aşa că au acceptat să fie implicaţi în cercetările viitoare pentru a-şi remedia gestul.

Din cauza unor factori sociali, precum respectul faţă de cei din jur laolaltă cu stima de sine, oamenii aleg, într-un final, să-şi schimbe percepţiile şi să adopte atitudini pe care nu le agreau iniţial. De ce? Teoria dezacordurilor joacă un rol important în cadrul atitudinii afişate de cei din jur, deşi, din punct de vedere moral, această doctrină ştiinţifică nu este sănătoasă.

Psihologul Tom Stafford crede că, deşi această teorie încalcă principiile eticii, ea îi face pe oameni să fie mai deschişi la mediul exterior şi să recepţionze şi alte mesaje decât cele dictate de propria conştiinţă.