Ia, piesa românească gândită să reziste. Cum o putem purta în ţinute elegante sau casual

Colecţia valentina Vidraşcu, primăvară-vară 2014 FOTO: Iulian Nan

Că sunt din cufărul bunicii sau reinterpretate, cămăşile tradiţionale româneşti se regăsesc şi în acest an în colecţiile designerilor români şi străini.

Ia este cartea de istorie a românilor redescoperită şi reinventată de către designe­rii autohtoni sau internaţionali. Şi în acest an, cămaşa tradiţională românească a femeii se menţine în tendinţe şi rămâne o piesă vestimentară de inspiraţie pentru moda internaţională.

Că este recuperată din lăzile de zestre ale bătrânelor sau reinventată de designeri români ori străini, cert este că ia a devenit un obiect aproape obligatoriu în garderoba femeilor de orice vârstă.

Pe 24 iunie, odată cu sărbătoarea Sânzienelor, românii au aniversat, pentru a doua oară, cea mai frumoasă piesă a costumului tradiţional. Ziua Universală a Iei nu a fost aleasă deloc întâmplător. Sânzienele, fiinţe cu puteri magice şi atingeri binefăcătoare, ar fi purtat acest obiect vestimentar. Promovată mai mult ca oricând în ultimii ani, ia revine pe podiumurile de modă şi pe covorul roşu.

„Se potriveşte şi femeilor slabe, şi celor plinuţe“

Adrian Oianu, Andra Andreescu şi Andra Clitan se numără printre designerii care şi-au inspirat colecţiile din portul tradiţional românesc. Regăsim ia şi în colecţia primăvară-vară 2014 a designe­rului Valentina Vidraşcu. Portul popular îi inspiră colecţiile încă din 1999 şi îl reinventează păstrând de fiecare dată mândria şi identitatea naţională.

Colecţia semnată de Valentina Vidraşcu

„Îmi place foarte mult că femeile toate îşi doresc să poarte ia. Eu o consider o piesă de cult, cea mai importantă din portul popular, pentru că la ea se lucrează cel mai mult. A rezistat atâtea secole pentru că este gândită perfect. Se potriveşte şi fetiţelor, şi femeilor slabe, şi celor plinuţe. Femeile bătrâne, împovărate de ani, pe care le văd la ţară purtând cămaşa românească sunt frumoase“, spune Valentina Vidraşcu.

În atelierul designerului basarabean, toate iile sunt cusute manual. Foloseşte foarte puţin maşina de cusut şi alege doar materia­lele naturale: mătase, voal „georgette“ (ţesătură fină din fire de mătase răsucite) şi catifea. Când a adus pentru prima dată ia în colecţiile sale, nu credea că se va bucura vreodată de succes, dar şi-a asumat riscul pentru că portul popular românesc îi pare cel mai frumos din lume.

„Femeia din trecut care cosea o ie zeci de ore îşi cosea, de fapt, pro­prii­le gânduri pe pânză. Ţărăncile noastre îşi puneau sufletul în ele. Mă bucur când ia devine vie, când ea înfrumuseţează femeia şi-i dă viaţă. Ia este sacră. Trebuie să te comporţi cu ea cu responsabilitate“, mai spune Valentina Vidraşcu.

Cămaşa românească, pe podiumuri celebre

Din cufărul bunicii, broderia românească a ajuns pe podiu­murile de prezentare ale festivalurilor internaţionale de modă. Ia noastră i-a inspirat în creaţiile lor pe unii dintre cei mai importanţi designeri de modă. Yves Saint Laurent a fost printre primii care i-au dus faima peste hotare. Colecţia toamnă-iarnă din 1981 a fost un omagiu pentru pictorul Henri Matisse, autorul tabloului „La blouse rou­maine“ (1940), în care ilustrează ia românească. Pictura l-a inspirat pe designer pentru întreaga colecţie gândită atunci.

Jean Paul Gaultier a promovat cămaşa populară feminină pe podiumurile celebre de modă. În 2006, el a prezentat la Săptămâna Modei de la Paris colecţia pentru primăvară-vară cu elemente din ia românească.

Jean Paul Gaultier, primăvară-vară 2006

Câţiva ani mai târziu, în primăvara 2011, elementele specifice iei se regăseau şi în creaţiile lui Emilio Pucci. Eleganţa iei şi stilul Etro s-au îmbinat cu succes în crea­ţiile feminine propuse de designerul Veronica Etro pentru primăvara-vara aceluiaşi an. 

Ne-a făcut onoarea de a ne reprezenta portul popular şi designerul francez Philippe Guilet. În 2011, el a pus în scenă tradiţiile şi meşteşugul românesc, într-o colec­ţie-tri­but, denumită „100% RO“, un amestec între portul popular românesc şi moda franceză haute couture. 5 designeri români şi 50 de meşteri populari au conturat creaţiile împreună cu Philippe Guilet. Rezultatul: o colecţie rafinată, ce pune în valoare feminitatea, aşa cum o face de sute de ani ia tradiţională.

Philippe Guilet, colecţia 100% RO

Un an mai târziu, Tom Ford a dedicat întreaga colecţie primăvară-vară iei din zona Transilvaniei, cusută cu aţă neagră. „Tom Ford Womenswear înglobează ţinute atemporale, etern şic, ce oferă femeii
piese impresionante pe care să le poarte în maniera sa unică de a fi – nu doar pentru un sezon ci pentru totdeauna“, spunea  atunci designerul despre colecţia sa. Redactorii ediţiei americane a revistei „Vogue“  au ales pentru un pictorial cu Adele, renumita cântăreaţă britanică, una dintre bluzele semnate de Tom Ford.

Adele purtând o bluză inspirată de ia românească ăn ediţia americană a revistei Vogue

Se poartă şi la Hollywood

„Cămaşa cu altiţă“, cum mai este cunoscută ia românească, a cucerit vedete de la Hollywood precum Sharon Stone, Heidi Klum, Emma Watson, Katie Holmes, Halle Berry, Kate Moss, Taylor Swift şi Kourtney Kardashian. Toate acestea au purtat tradiţionalele ii sau variantele reinterpretate, pe stradă sau la evenimente mondene.

Sharon Stone în ia românească

Cămaşa populară românească este o piesă versatilă, pe care o putem combina în cele mai variate moduri. Pentru o ţinută casual, se poate asorta cu uşurinţă la blugi sau la o fustă simplă, lungă sau scurtă. O combinaţie şic, foarte potrivită pentru un cocteil, se poate face cu fuste-creion, la fel de feminine precum bluza românească. Ia poate fi purtată în orice sezon şi la orice vârstă, pentru că este piesa vestimentară care nu se va demoda niciodată.

Kate Moss într-o ţinută casual care include ia românească