VIDEO Prima datorie a preşedintelui

Discursul preşedintelui Barack Obama, despre starea naţiunii americane, este şi o invitaţie, indirectă, la reflecţie, pentru omologii săi, de pe Planeta Albastră, cu privire la modul în care un conducător induce optimism, bazat pe argumente concrete, verificabile, unui stat pe care trebuie să îl conducă spre prosperitate, nu spre demobilizarea  celor ce susţin promovarea intereselor naţionale.

Este o realitate că, doar cu şase ani în urmă, aproape 180.000 de militari americani acţionau în Irak şi Afganistan, în timp ce azi doar puţin peste 15.000 dintre ei continuă misiuni de instruire şi sprijin a forţelor armate locale.

Obama a preluat conducerea Statelor Unite în criză, iar acum situaţia este cu totul alta.

Mai concret, economia americană este în creştere, deficitele sunt în scădere şi se află în plină expansiune producţia energetică.

Barack Obama a privit spre cei ce îi ascultau discursul şi a rostit întrebări retorice, cu impact la opinia publică, nu doar americană, precum aceea dacă este de acceptat o economie în care doar câţiva dintre competitori pot să realizeze lucruri spectaculoase?

Sau este preferabilă o economie care generează creşterea veniturilor şi şanse pentru toţi cei ce fac un efort notabil?

Va fi o raportare, la lumea de azi, marcată de frică şi reactivitate, cu implicare în conflicte militare costisitoare, sau va fi preferată o conducere înţeleaptă, bazată pe puterea de a învinge noile ameninţări şi a proteja planeta noastră?

Iar răspunsurile constructive au la bază relansarea economiei naţionale americane, bazată şi pe reducerea dependenţei de petrol străin şi pe faptul că Statele Unite au devenit numărul 1, în producţia de petrol şi gaze, precum şi în furnizarea de energie eoliană.

Iar energia solară produsă acum, în trei săptămâni, o egalează pe cea realizată în întregul an 2008.

Clasa de mijloc, de peste Ocean, ştie ce vrea, susţine preşedintele SUA.

Mai concret: toţi cetăţenii americani să participe la succesul ţării în care trăiesc.

Pentru asta este necesarea sprijinirea adecvată a familiilor care lucrează, a copiilor care trebuie să urmeze un colegiu, a îngrijirii sănătăţii contribuabililor, a asigurării pensiilor celor ce şi-au adus propriul aport la mai binele general.

Într-un asemenea context se înscrie şi campania lansată de soţia preşedintelui SUA, Michelle şi de aceea a vicepreşedintelui, Joe Biden, de a ajuta aproape 700.000 de veterani şi nevestele lor, ca să obţină, după trecerea în rezervă, noi locuri de muncă.

Veterani pe care niciun membru al executivului american nu i-a făcut nesimţiţi, ca pe alte plaiuri europene.

Din 2010 încoace, actuală administraţie americană a favorizat crearea de noi locuri de muncă, aproape 800.000, mai mult decât au reuşit Europa, Japonia şi alte state cu economii avansate.

După 1989 încoace, mai toate administraţiile dâmboviţene nu au reuşit decât să motiveze valuri succesive de bărbaţi şi femei să plece peste hotare, generând astfel şi ştiute drame familiale.

În Statele Unite, întreprinderile veacului 21 au nevoie de o infrastructură modernă, cu porturi moderne, poduri solide, trenuri mai rapide, viteză maximă de utilizare a Internetului.

Opusul acestora pare a fi în oglinda mioritică.

Investiţiile pe sol american şi plata echitabilă a impozitelor sunt priorităţi ale preşedintelui Barack Obama, care vrea şi un cod fiscal care să ajute, cu adevărat, americanii să îşi gestioneze optimist propria prosperitate.

“Prima mea datorie – afirma Obama – în calitate de comandant-şef este de a apăra Statele Unite ale Americii.”

Variantele dâmboviţene, ale acestui enunţ, fiind cunoscutele zâmbete ale primului prezident postdecembrist, încruntările succesorului său şi hohotele celui devenit recent pensionar.

Obama fiind adeptul evitării conflictelor inutile şi al promovării demersurilor inteligente, pentru o lume mai prosperă, deci mai sigură.

Preşedintele SUA crede că ţara sa este condusă mai bine când este combinată puterea militară cu diplomaţia puternică.

La noi, forţa expediţionară românească era blamată pentru acţiunile sale ca furnizor de securitate.

Iar diplomaţia mioritică abia acum are un ministru de externe care a făcut ceva pentru ţară, câştigând un proces răsunător şi o extindere justificată a apelor maritime româneşti.

Obama a optat pentru sprijinirea tranziţiei democratice în Afganistan şi pentru consolidarea coaliţiei largi, în care sunt membre şi ţări arabe, care acţionează pentru degradarea puterii Califatului Islamic, până la dispariţia acestuia.

Preşedintele SUA este adeptul principiului că naţiunile mari nu pot intimida pe cele mici.

Motiv pentru care Statele Unite se opun agresiunii ruse, sprijină democraţia incipientă din Ucraina şi oferă asigurări corespunzătoare, liniştitoare, aliaţilor europeni, din cadrul NATO.

Iar viaţa a demonstrat că, în urma sancţiunilor economice ale SUA şi aliaţilor europeni, Rusia este azi izolată, cu o economie slăbită.

Schimbarea politicii faţă de Cuba, şansa de a negocia cu Iranul, un nou acord global, cu finalitate pacifistă, sunt pe măsura dorinţei contribuabililor americani de a vedea o Americă puternică şi fără recursul la soluţia manu militari.

Obama doreşte o legislaţie care să asigure un răspuns mai bun la atacurile cibernetice.

După cum lupta din Africa de Vest, cu Ebola, constituie o lecţie pentru felul în care trebuie să fie mai eficient un efort global necesar pentru prevenirea răspândirii pandemiilor viitoare.

În Asia şi în zona Oceanului Pacific, obiectivul Casei Albe este acela ca, prin modernizarea alianţelor existente, toate naţiunile din zonă să joace după aceleaşi reguli, în soluţionarea litigiilor maritime.

Dar cea mai mare ameninţare, pentru generaţiile viitoare o constituie schimbările climatice.

Chiar Pentagonul susţine că schimbările climatice reprezintă riscuri imediate pentru securitatea naţională americană.

Speranţa lui Barack Obama fiind că, în acest an, lumea va ajunge, în cele din urmă, la un acord pentru a proteja planeta pe care trăim.

Nu în cele din urmă, Statele Unite îşi confirmă poziţia de lider prin apărarea valorilor americane.

Cetăţenii SUA având un ataşament vizibil pentru justiţie. Cu toate implicaţiile aferente, pe plan naţional şi internaţional.

În esenţă, discursul lui Barack Obama, ingenios ilustrat cu imagini şi grafice care au avut impact asupra asistenţei, a fost axat pe ideea, valabilă şi pe plaiurilor noastre, de a răspunde noilor provocări şi oportunităţi promovând propriile valori naţionale, îmbinând puterea diplomatică, cu folosirea înţeleaptă a forţei militare.

Statele Unite ale Americii fiind partenerul strategic numărul 1 al României de azi, care are astfel şansa de a privi optimist, nu defetist, un viitor care depinde de cei care unesc, nu dezbină, comunitatea tuturor românilor.

Un parteneriat care merită a fi analizat cu înţelepciune, precum au făcut-o, în faţa camerelor de filmat, un diplomat, un general şi o conaţională întoarsă de curând de peste Ocean, ale căror opinii complementare le puteţi urmări, numai dacă doriţi, în înregistrarea video de mai jos.