O schimbare de viziune? Evident, dacă ne amintim ce spunea acelaşi Trump în luna ianuarie 2013: „Să părăsim Afganistanul, Trupele noastre sunt acum ucise de afganii pe care noi îi pregătim şi acolo aruncăm miliarde pe fereastră. Absurd! Trebuie să reconstruim SUA!“. Pentru ca acum să spună că „instinctul meu iniţial era să ne retragem... dar deciziile sunt foarte diferite atunci când eşti la Casa Albă“.

O schimbare de strategie echivalentă cu recunoaşterea faptului că implicarea cu costuri umane şi materiale enorme din partea americanilor şi aliaţilor lor, printre care şi România, nu a produs nici pe departe rezultatele scontate, forţele talibanilor deţinând acum controlul total pe cel puţin 40% din teritoriul Afganistanului, situaţie absolut dramatică după 16 ani în care trupele americane şi aliate au folosit tehnica de luptă cea mai avansată din lume, cu o concentrare de personal combatant care depăşeşte de zeci de ori numărul trupelor inamice. Şi cu toate acestea, iată situaţia din teren, aşa cum arăta ea pe 24 martie 2017:

Şi iată cum stă acum situaţia din perspectiva unui raport dat publicităţii de forţele talibane:

Raportul este intitulat „Procentaj din teritoriul ţării aflat sub controlul Mujahedinilor“, pus pe Voice of Jihad ,situl lor oficial, dă această hartă extrem de detaliată asupra a ceea ce ar fi controlului teritorial deţinut de talibani în 34 de districte, ceea ce vă dă o idee asupra modului în care au ocupat zonele strategice şi principalele căi de comunicaţii către zonele sensibile, mai ales înspre Pakistan, teritoriul din care armata americană efectuează cea mai mare parte din transporturile logistice pentru trupele sale din Afganistan. Practic, ceea ce spun ei, este că deţin control în 34 de districte, influenţează puternic situaţia în 167 de districte, sunt prezenţi în altele 59, au o prezenţă militară minimală în 6 districte şi nu sunt deloc prezenţi în 89 de districte. De importanţă strategică este controlul pe care-l deţin în în zonele Helmand, Nimroz, Uruzgan, Zabul, Ghazni şi Farah. Explicabil, afirmă specialiştii militari, în condiţiile în care, spre exemplu, efectivele americane, acum câţiva ani, erau de 100.000 de militari şi au scăzut acum la 8400 (din totalul de 13.500 de militari ai forţelor aliate).

Ceea ce aduce absolut nou discursul lui Trump este mesajul că, din acest moment, misiunea principală a armatei americane va fi să lupte împotriva teroriştilor şi nu să participe la opera de reconstrucţie a ţării. Schimbare fundamentală de optică, inversând întreaga direcţie din ultimii ani. Există o explicaţie?

Sigur că da. Puteţi accesa aici un raport cu adevărat stupefiant şi îngrijorător, luat după cum se vede extrem de în serios de Trump, realizat de către SIGAR (Special Inspector General for Afganistan Reconstruction), organismul împuternicit în 2008 de către Congresul american pentru a superviza eficienţa aplicării programelor finanţate de guvernul american în vederea reconstrucţiei Afganistanului. Ce se spune în raport este că, spre exemplu în domeniul ultra-sensibil al formării de ofţeri pentru serviciile de informaţii afgane „este aproape imposibil“ să se facă o analiză a eficienţei programelor, pur şi simplu deoarece contractorii şi subcontractorii angajaţi nu au ţinute evidenţele acţiunilor desfăşurate. Drept care, după cheltuirea a peste 500 milioane de $, raportul concluzionează că „nu există niciun fel de indicaţie asupra îmbunătăţirii în domeniul operaţiunilor de informaţii“. Mai mult, în raport se arată cum una dintre companiile contractoare, Imperatis Corporation a emis facturi plătite deja de guvern, în valoare de aproape 4 milioane $, pentru cursuri de pregătire care ar fi trebuit să aibă loc între martie-decembrie 2011 şi care au fost anulate.

Şi, de departe, nu este singurul semnal în acest sens. Astfel, anul trecut, raportul redactat de John Sopko, Inspectorul General pentru Reconstrucţie în Afganistan, spunea că auditorii au vizitat 25 de şcoli construite cu bani americani în provincia Herat şi au găsit clădiri deterorate şi mari discrepanţe în participarea la cursuri a elevilor şi profesori. Iar concluzia lui era că suma de 868 milioane $ investită de SUA în reconstrucţia sistemului educaţional din Afganistan se poate afla sub un risc important. În alt raport, acelaşi John Sopko, arăta că din cele 3 miliarde de dolari oferite de SUA pentru reconstrucţia drumurilor, cele 95 de zone inspectate de auditori erau fie cu mari probleme, fie chiar distruse complet, iar 85% erau foarte prost sau deloc întreţinute.

Reacţia de acum a lui Donald Trump vine să răspundă şi unor semnale de alarmă extrem de puternice care au transmis că actuala criză de securitate din Afganistan a deschis deja o serie de oportunităţi pentru Al Quaeda, ISIS şi alte grupări extremiste, ele venind să sprijine forţa talibanilor, 30.000 de luptători foarte bine antrenaţi, cu vastă experienţă în zone de război Astfel, după unele rapoarte elaborate de serviciile de informaţii militare, actualmente pe teritoriul afgan, de partea trupelor insurgente, s-ar găsi un număr total de 40.000-45.000, cu tendinţă de creştere extrem de rapidă odată cu sosirea unor întregi contingente noi, cei care acum fug din Siria şi sunt în căutare de angajament. Dar mai sunt şi alte semnale deosebit de interesante. Şi, pe cât de interesante, de atât de îngrijorătoare. Unul dintre ele, poate cel mai puternic şi care dă un început de explicaţie pentru situaţia actuală, a venit prin vocea lui Zamir Kabulov, trimisul special al lui Vladimir Putin în Afganistan care, pentru agenţia turcă de ştiri Andalu, confirma că Rusia se află în contact cu talibanii:

„Avem contacte cu Talibanii. Comunicăm cu ei despre problema securităţii diplomaţilor şi cetăţenilor ruşi din Afganistan. Le mai transmitem talibanilor, prin intermediul canalelor noastre de contact, să înceteze lupta şi să accepte o încetare a focului pe plan naţional... Talibanii nu acceptă ideea unui Jihad global. Scopul lor principal este să-şi salveze ţara de sub ocupaţie şi să instaureze un guvern afgan independent... Talibanii au dreptul să existe ca putere politică dacă, în termenii deciziei ONU, vor recunoaşte Constituţia afgană, vor depune armele şi să înceteze legăturile cu grupările teroriste internaţionale... chiar dacă vă place sau nu, talibanii reprezintă o reală forţă politică armată“.

Desigur, acestea sunt doar elemente ale unei analize de securitate care ar trebui să cuprindă şi un raţionament legat de dimensiunea securităţii economice. Şi aici, să amintim doar un element mai puţin cunoscut dar care se leagă de pomenirea de către îtrum, în aceeaşi frază, a Pakistanului şi Indiei: proiectul conductei TAPI (Turkmenistan-Afganistan-Pakistan-India) cu o lungime de 1735 Km şi care ar trebui să transporte anual 33 miliarde metri cubi de gaze extrase din zona Galkiniş din sud-estul Turkmenistanului. Un proiect care atrage atenţia multor investitori majori, americani, ruşi şi chinezi, întrebarea majoră fiind cine anume va fi garantul de securitate pentru trecerea conductei prin Afganistan, mai ales în zonele Herat, Farah şi Helmand. Armata afgană? Slabe sau zero speranţe. Armata americană? Dacă da, atunci va exista o opţiune majoră de control care să influenţeze substanţial relaţiile volatile de acum cu Pakistanul şi India. 

Traseul conductei TAPI

Va reşi oare această strategie a lui Trump? Foarte greu de spus în actualele condiţii, fără a avea măcar un element indicativ asupra a ceea ce ar putea să fie mobilizarea suplimentară de trupe şi formatul acestora. Ce ştimp este că John Mattis, secretarul american pentru apărare, a anunţat imediat că s-a consultat cu Secretarul General al NATO şi cu aliaţii, subliniind că mulţi s-au angajat să trimită trupe suplimentare iar un oficial al Pentagonului a declarat că Trump a fost de acord cu trimiterea imediată în terern a 3900 de soldaţi care să suplimenteze efectivele existente. Se vor continua oare operaţiunile militare clasice sau discreţia de acum acoperă intenţia de a schimba echilibrul forţelor ofensive, greul trecând pe acţiunea trupelor speciale aeropurtate, lovind în adâncimea teritoriului controlat de mujahedini? Cert este că, de acum, tipul de acţiuni militare se va schimba. Odată cu asta, foarte probabil, cererile făcute şi către aliaţii SUA, pentru trupe destinate unor noi misiuni. Să vedem, nu cred că vom avea mult timp de aşteptat. Oricum ar sta lucrurile, după discursul lui Trump a venit şi prima reacţie a talibanilor care au promis că Afganistanul va fi „un nou cimitir“ pentru americani:

„Atâta timp cât va mai exista un soldat american pe teritoriul nostru şi cât timp ne vor impune războiul, noi ne vom continua Jihadul“.

Foarte important, să vedem ce va decide România şi dacă, în acest context, vom suplimenta contingentul nostru în Afganbistan şi cu ce tip de trupe.