Statele Unite ridică problema drepturilor omului la ONU, însă mai multe state îşi arată suspiciunea faţă de intenţiile americane

Marţi, Statele Unite au ţinut o întâlnire la Consiliul de Securitate ONU, pe care au catalogat-o drept „istorică” şi în care au încercat să arate o legătură între abuzul drepturilor omului şi prezenţa conflictelor. Problematica a fost însă abandonată după ce şase membri ai consiliului s-au opus, precizează Reuters.

Diplomaţii SUA au declarat că Rusia, China, Egipt, Etiopia, Kazahstan şi Bolivia erau împotriva deschiderii acestui subiect şi că ultimul reprezentant al Statelor Unite n-a vrut să rişte votul de introducere a discuţiilor, întrucât nu erau siguri că pot conta pe votul Senegalului.

Conform procedurilor, un astfel de vot are nevoie de nouă state în favoarea sa, în timp ce Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Rusia şi China nu-şi pot exprima dreptul de veto.

Membrii care se opun spun că discuţiile despre drepturile omului n-ar trebui să se ţină în Consiliul de Securitate, ci la Geneva, la Consiliul pentru Drepturile Omului, cel pe care Statele Unite îl acuza la sfârşitul lunii martie că ar fi împotriva Israelului şi ameninţa că va ieşi din organizaţie.

Reprezentaţul Egiptului în Consiliu şi-a exprima îngrijorarea că unele ţări se folosesc de drepturile omului ca pe-o „portiţă” pentru a slăbi indirect suveranitatea unui stat, dând exemple pe Irak şi Libia.

Discuţiile despre drepturile omului nu sunt noi în interiorul Consiliului de Securitate ONU, fiind vizate mai multe ţări precum Coreea de Nord, Siria şi Birmania. Totodată, majoritatea celor 16 misiuni ONU de menţinerea păcii includ mandate pentru drepturile omului, vizate de către consiliu.

„Nu am dedicat niciodată această întâlnire pentru o întrebare mai generală despre modul în care încălcarea şi abuzul drepturilor omului pot conduce la o sfărâmare a păcii şi a securităţii” a declarat Ambasadorul Statelor Unite la ONU, Nikki Haley, citată de Reuters. Aceasta a adăugat că aceste abuzuri sunt „cel mai evident indicator că instabilitatea şi violenţa sunt la un singur pas şi că astfel de incidente se pot răspândi peste graniţe”.

Deşi Haley spunea că nu vrea să facă referire la o ţară anume, în discursul ei din faţa Consiliului le-a menţionat pe Coreea de Nord, Siria, Burundi şi Birmania, provocând confuzie asupra efectelor pe care le-ar avea o astfle de discuţie.

David Pressman, fost deputat ONU în administraţia Obama a spus despre iniţiativa lui Haley că „face un spectacol în care încearcă să atragă atenţia asupra drepturilor omului în faţa Consiliului Securităţii, dar de fapt nu acordă deloc atenţie asupra oamenilor propriu-zis şi nici drepturilor.

Haley a fost criticată şi de Akshaya Kumar, deputat ONU şi director la Human Rights Watch (trad.: Observatorul Drepturilor Omului), care spunea că întâlnirea nu are sens decât dacă Washington-ul nu vrea să vorbească despre propriile probleme şi despre abuzurile comise de către aliaţii săi. „Dacă administraţia Trump vrea să-şi lustruiască reputaţia în ce privesc drepturile omului, ar trebui mai întâi să rezolve problemele din propria curte, precum interdicţia discriminatorie de călătorie care afectează oamenii din şase ţări majoritar Musulmane” a declarat Akshaya Kumar.