Foreign Policy: Pentagonul actualizează planurile pentru un război cu Rusia în statele baltice

Pentagonul „scoate de la naftalină“ planurile împotriva Rusiei

Pentru prima dată de la colapsul Uniunii Sovietice, Departamentul de Apărare al Statelor Unite ale Americii revizuieşte şi actualizează planurile pentru un conflict armat cu Rusia, notează „Foreign Policy“, într-un material exclusiv.

Pentagonul „scoate de la naftalină“ planurile pentru Rusia

Pentagonul se pregăteşte pentru orice scenariu posibil, de la confruntarea armată cu Coreea de Nord, până la atacul zombilor. Însă aceste planuri sunt clasificate şi dezvoltate potrivit priorităţii şi probabilităţii.

După 1991, planurile armate pentru a contracara agresiunea rusă au fost uitate, ele rămânând pe un raft şi adunând praf, în timp ce Rusia se integra din ce în ce mai mult în Occident şi era văzută ca un potenţial partener, notează „Foreign Policy“.

Acum, potrivit unor foşti şi actuali oficiali din departamentele de Stat şi de Apărare ale SUA, Pentagonul scoate de la naftalină acele planuri, le reevaluează, le actualizează pentru a reflecta noua realitate geopolitică de după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea, scenariu în care Rusia nu mai este un potenţial partener, ci o potenţială ameninţare.

„Din cauza noului mediu de securitate creat de acţiunile Rusiei, a devenit necesar să ne asigurăm că planurile pe care le avem ca răspuns în faţa oricărei eventuale agresiuni împotriva aliaţilor NATO sunt actualizate“, spune un oficial din Apărare, la curent cu planurile actualizate.

„Invazia Rusiei în estul Ucrainei a făcut SUA să scoată de la naftalină planurile de urgenţă. Erau destul de depăşite“, spune şi Michèle Flournoy, fost subsecretar pentru Apărare şi cofondator al Centrului pentru Noua Securitate Americană.

Planuri pentru o incursiune rusă în statele baltice

Noile planuri, potrivit oficialului din Apărare, au două direcţii. Una dintre ele se concentrează pe ce pot face SUA ca parte din NATO în cazul în care Rusia atacă un stat membru NATO, iar a doua direcţie ia în considerare acţiunea americanilor separată de NATO.

Amândouă versiunile se concentrează pe o incursiune rusă în statele baltice, un scenariu văzut ca probabil din partea Rusiei. Mai mult, aceste planuri se bazează din ce în ce mai mult nu pe un război tradiţional, ci mai degrabă pe tacticile hibride folosite de Rusia în Crimeea şi în estul Ucrainei.

„Nu credeam că Rusia va schimba graniţele Europei. Crimeea a fost o surpriză“

După războiul rus din 2008 din Georgia, NATO şi-a modificat un pic planurile cu privire la Rusia, spun specialiştii, dar Pentagonul nu a făcut asta. Liniştea americanilor de atunci s-a născut din faptul că la Washington s-a văzut că preşedintele de atunci al Georgiei, Mihail Saakaşvili, a provocat ruşii, iar răspunsul Moscovei a fost pe măsură. „Nu cred că cineva a anticipat că ce s-a întâmplat în Georgia se va întâmpla din nou“, explică un oficial american. 

Apoi a venit administraţia Obama în cadrul căreia s-a intensificat cooperarea cu Moscova în aproape toate domeniile, de la zborurile spaţiale până la dezarmările nucleare. Au mai fost şi contrări, dar mici, însă în cea mai mare parte, Rusia nu a reprezentat pentru americani nici pericol, nici prioritate. 

Abia în februarie 2014, preşedintele rus Vladimir Putin a intrat din nou în atenţia fiecărui oficial occidental, cu acţiunile sale din Crimeea şi cele din estul Ucrainei. „Nu făceam planuri pentru că nu credeam că Rusia va schimba graniţele Europei. Crimeea a fost o surpriză“, spune David Ochmanek, analist la Corporaţia RAND.

Simulări de război: „Nu suntem capabili să apărăm balticele“

În iunie 2014, cu o lună înainte ca Ochmanek să-şi părăsească funcţia de la Pentagon, Forţele Aeriene i-au cerut sfatul cu privire la Rusia înainte de vizita programată a lui Barack Obama la Talinn, în Estonia. În acelaşi timp, Armata l-a abordat pe un coleg de-al lui Ochmanek de la Rand, cei doi făcând echipă pentru a estima prin exerciţii de război între două echipe rezultatele unei confruntări –  echipa roşie era Rusia şi echipa albastră era NATO. Scenariul a fost asemănător cu cel din Crimeea şi din estul Ucrainei: o presiune politică crescută din partea Rusiei în Estonia şi Letonia, două state membre NATO care au graniţe cu Rusia şi care au minorităţi ruse. „Întrebarea pe care ne-o puneam era dacă NATO ar fi capabil să-şi apere ţările“, îşi aminteşte Ochmanek.

Rezultatele simulării au fost dezamăgitoare. Cu recentele reduceri din bugetele pentru Apărare din ţările membre NATO şi cu retragerea americanilor din regiune, Ochmanek spune că echipa albastră a fost depăşită numeric, chiar dacă toate trupele SUA şi NATO staţionate în Europa erau detaşate în statele baltice. „Pur şi simplu nu avem forţe în Europa“, explică Ochmanek, şi mai există şi faptul că ruşii au cele mai bune rachete sol-aer şi nu se tem să folosească artileria grea. După simularea diverselor scenarii, echipa albastră a fost complet înfrântă. 

Concluzia a fost că nu suntem capabili să apărăm balticele David Ochmanek Corporaţia RAND

Mai mult, Ochmanek spune că „am simulat scenarii de 16 ori, cu opt echipe diferite. Concluzia a fost aceeaşi“.

Scenariu nuclear: „Trebuie să fim pregătiţi dacă se întâmplă“

Adică, Pentagonul nu poate să găsească un scenariu în care Rusia să nu reuşească mai întâi să obţină o parte din teritoriul baltic. Scopul este să descurajeze, a anunţat secretarul Ashton Carter vara aceasta, şi, dacă acest lucru eşuează, să recucerească, cu orice preţ, teritoriul NATO.

Pentagonul ia în considerare diverse scenarii de război hibrid, dar şi unul nuclear. „Dacă ne uităm la doctrina militară a Rusiei, vedem că ei se gândesc la folosirea unor arme nucleare într-un mod în care n-am mai gândit de mulţi ani“, spune oficialul senior din Apărare pentru „Foreign Policy“.

„Doctrina nu înseamnă că se va şi acţiona în acest mod, dar ar fi iresponsabil din partea noastră să nu o citim, să nu înţelegem la ce se referă“, adaugă el.

„Ne-ar plăcea să fim parteneri cu Rusia. Credem că acesta este cursul politic preferat, din care să beneficiem şi noi, şi ruşii, şi restul lumii. Dar în ceea ce priveşte Departamentul de Apărare, nu suntem plătiţi să ne uităm la lume printr-o sticlă colorată, aşadar trebuie să fim pregătiţi în cazul în care ne înşelăm cu privire la acţiunile Rusiei şi să plănuim pentru situaţia în care ar deveni un adversar direct. Specific faptul că nu prezic că Rusia va deveni un adversar, lucru pe care cu siguranţă că nu-l vreau, dar trebuie să fim pregătiţi în cazul în care acest lucru se întâmplă“, subliniază oficialul.

Provocare sau pregătire?

Până acum, planurile Pentagonului sunt doar planuri. Dar există şi semne că Rusia şi Statele Unite nu stau degeaba şi că priorităţile externe ale politicii SUA s-au schimbat drastic. „Când vin şi cer o prezenţă permanentă în Europa sau bani pentru asta, nu vreau să văd că administraţia îmi spune că este o surpriză, că totul s-ar rezuma la Statul Islamic“, a declarat generalul Joseph Dunford, comandantul forţelor armate americane, care înainte spusese că Rusia reprezintă „o ameninţare existenţială“ la adresa SUA.

Declaraţiile lui Dunford au înfuriat Casa Albă  care le-a văzut ca provocatoare pentru Moscova. Comandantul forţelor armate va avea ultimul cuvânt de spus cu privire la planurile de război şi, cu administraţia Obama care-şi trăieşte ultimele luni la Casa Albă, Pentagonul nu vrea să-şi asume niciun risc, conchide „Foreign Policy“.