Donald Trump a declarat că este pregătit să recurgă la opţiunile militare în cazul Coreei de Nord
0
Donald Trump a afirmat marţi că Statele Unite vor apela la opţiunile militare împotriva Coreei de Nord „dacă vom fi nevoiţi”, în contextul în care a cerut comunităţii internaţionale să coopereze în încercarea de a sugruma economic regimul de la Phenian.
„Suntem pregătiţi complet pentru cea de-a doua opţiune. Vorbim aici de opţiunea militară. Dacă vom fi nevoiţi să o utilizăm, o vom face”, a avertizat liderul de la Casa Albă.
„Afirmă lucruri ce nu ar trebui spuse niciodată”, a adăugat acesta, referindu-se la Kim Jong-un, liderul nord-coreean. „Şi noi doar răspundem la aceste lucruri”.
Declaraţiile lui Donald Trump vin după ce Statele Unite au anunţat impunerea unor noi sancţiuni unilaterale împotriva a opt bănci nord-coreene şi a 26 de indivizi.
Această mişcare este ultima în eforturile Washingtonului de a sugruma economic regimul de la Phenian şi de a-l lipse de fondurile necesare pentru programele sale militare în contextul în care Statele Unite urmăresc demararea unor negocieri pentru de-nuclearizarea statului nord-coreean.
„Noile sancţiuni vizează băncile nord-coreene şi intermediarii financiari ce acţionează ca reprezentativi pentru băncile nord-coreene în cadrul sistemului financiar global”, a declarat Steven Mnuchin, secretarul Trezoreriei Statelor Unite, adăugând că indivizii vizaţi de aceste sancţiuni operează în bănci din Rusia, China, Libia şi Emiratele Arabe Unite.
„Toate statele trebuie să acţioneze acum pentru a asigura de-nuclearizarea completă a acestui regim”, a declarat Trump. El le-a mulţumit oficialilor spanioli pentru expulzarea ambasadorului nord-coreean şi Chinei pentru stoparea completă a relaţiilor bancare cu Phenianul, o decizie pe care a caracterizat-o ca fiind „de ne-imaginat” cu puţin timp înainte.
Aceste sancţiuni, prin persoanele vizate din bănci importante din Dubai şi Moscova, printre altele – subliniază reţeaua financiară globală complexă pe care Phenianul o controlează.
Coreea de Nord va beneficia în continuare de zecile de mii de nord-coreeni ce lucrează peste hotare, ce trimit înapoi în ţară aproximativ 500 milioane de dolari. Aproximativ 50,000 de nord-coreeni lucrează în China şi 20,000 în Rusia.
H. R, McMaster, consilierul pe probleme de securitate al preşedintelui Trump, a refuzat luni să detalieze declaraţiile cum că Statele Unite au strategie militară pentru pune capăt programelor militare nord-coreene, dar care nu pune în pericol milioanele de sud-coreeni ce trăiesc în capitala Seul, aflată la doar 75 de km de Zona Demilitarizată.
„Unele sunt mai urâte decât altele”, a afirmat acesta, referindu-se la „patru sau cinci moduri diferite” în care administraţia Trump poate rezolva această criză şi lipsi Coreea de Nord de arsenalul ei nuclear. Acesta a afirmat că echipa sa a identificat „puncte de decizie” pentru preşedinte.
„Ceea ce sperăm este să putem evita un război, dar nu putem ignora această posibilitate”, a afirmat McMaster.
Experţii militari au avertizat că posibilitatea unei confruntări nucleare este mai aproape ca niciodată.
„Acest întreg episod este asemenea Crizei Rachetelor din Cuba, dar cu încetinitorul”, a afirmat Michael Marra, profesor în cadrul US Army War College.
„Acesta este exact modul în care pornesc războaiele datorită unei erori”, a afirmat Vipin Narang, profesor la MIT ce studiază armele nucleare. „Gradul meu de îngrijorare este extrem de ridicat zilele astea”.
Arsenalul nuclear şi „Paradoxul stabilităţii-instabilităţii”
La originea actualelor tensiuni cu Coreea de Nord se află o dinamică numită de experţi „paradoxul stabilităţii-instabilităţii”.
Acesta poate fi descris succint astfel: Rolul principal al unui arsenal nuclear este acela de a descuraja un război, după cum s-a putut observa în timpul Războiului Rece. Statele Unite şi Uniunea Sovietică au evitat cu orice preţ un conflict direct pentru că ambele ştiau că nu pot câştiga un conflict nuclear. În acest sens, armele nucleare au rolul de a spori gradul de stabilitate.
Dar sentimentul de securitate oferit de un arsenal nuclear – pentru că niciun alt stat nu va ataca un alt stat nuclear – încurajează de asemenea acţiuni agresive, la un nivel inferior. De exemplu, în anul 2010 un submarin nord-coreean a scufundat un distrugător sud-coreean, ROKS Cheonan, fără ca această acţiune să escaladeze într-un conflict la scară largă. Coreea de Nord a mizat pe faptul că Sudul nu va risca să fie lovit cu arme nucleare pentru un distrugător, şi că nu va răspunde printr-un război deschis. Şi a avut dreptate.
Acest paradox – unde armele nucleare descurajează un război la scară largă dar în acelaşi timp încurajează provocări la un nivel mai mic – este motivul pentru care regimul lui Kim consideră că îşi permite să ameninţe SUA şi poate chiar să tragă asupra bombardierelor americane.
Jeffrey Lewis, expert în Coreea de Nord în cadrul Institutului pentru Studii Internaţionale din Middlebury, compară această dinamică cu ceea ce s-a întâmplat în momentul în care centurile de siguranţă au fost introduse pentru prima dată la automobile. „Există o serie de studii cu privire la centurile de siguranţă – la început, se pare, şoferii ce avea centuri de siguranţă conduceau mult mai agresiv. Armele nucleare, pentru unii lideri, au acelaşi efect”, a afirmat acesta.
Se încarcă comentariile...
