Autorul masacrului din Orlando a cumpărat legal armele pe care le-a folosit în timpul atacului, deşi era în vizorul FBI
0
Omar Mateen , autorul masacrului din clubul de noapte Puls, a fost anchetat în doua rânduri, în 2013 şi 2014, de Poliţia Federală (FBI) pentru posibile simpatii teroriste şi asociere cu un membru cunoscut al grupării Al-Nusra din Siria, dar în ambele cazuri ancheta a fost închisă. Se pare că armele folosite în clubul Puls au fost cumpărate legal săptămâna trecută.
Omar Mateen era abilitat să lucreze în servicii private de pază şi avea un permis de port-armă ce urma să expire în septembrie 2017.
“Eram, de ceva vreme, îngrijoraţi de posibilitatea unui astfel de eveniment. Sincer să fiu, ne temeam că va avea loc în Europa, în special în Franţa în timpul Campionatului European. Speram că n-o să se întâmple în SUA dar iată, de ce ne-am temut n-am scăpat”, a declarat preşedintele Comitetului pentru Siguranţă Internă din Camera Reprezentanţilor, Michael McCaul.
Făptaşul şi-a declarat apartenenţa la ISIS, care a revendicat atentatul într-un mesaj postat pe un site considerat oficiosul organizaţiei islamiste.
“Avem de-a face, după toate aparenţele, cu un act dirijat de o grupare teroristă. Investigaţia ne va permite să găsim proba digitală a unei legături cu o celulă ISIS sau cu un individ anume, şi sunt optimist că următoarele două-trei zile ne vor aduce un răspuns în acest sens”, consideră Richard Burr, liderul Comitetului pentru Serviciile de Informaţii al Senatului.
Lucrurile n-au fost atât de clare de la început. Din cauza clientelei barului de noapte - aflat la 20 de minute cu maşina de DisneyWorld - s-a speculat că motivul ar putea fi homofobia. O alta fază a analizei "la cald" a fost sinteza, cu o serie de experţi reamintind că homofobia violentă este o componentă doctrinară a fundamentalismului islamic.
Preşedintele Obama, care s-a adresat naţiunii la orele locale 14, exact zece ore de la declanşarea masacrului, a înţeles să aleagă, aşa cum o face de obicei, calea prudenţei.
“Ne aflăm încă în faza acumulării de informaţii. Ancheta este în desfăşurare. Nu avem deocamdată concluzii definitive în privinţa motivaţiilor exacte ale ucigaşului. Poliţia Federală porneşte de la premiza că e vorba despre un act terorist, şi am dat ordin să fie activate toate resursele pentru a se stabili dacă făptaşul a fost cooptat sau inspirat de o grupare teroristă”.
Este a 18-a oară când şeful Casei Albe trebuie să caute cuvinte potrivite pentru a exprima simţămintele naţiunii după omucideri în masă. Ca şi în trecut, Barack Obama s-a ferit să asocieze crima cu o religie anume, dar nu a ezitat să invoce încă o dată, spre exasperarea Opoziţiei, necesitatea introducerii unor restricţii rezonabile în privinţa accesibilităţii şi comercializării armelor de foc.
“Acest atac a fost facilitat într-o anumită măsura de politicile Administraţiei, ale preşedintelui Obama şi doamnei Clinton când era ministru de externe. Aceştia au permis corectitudinii politice să se insinueze în evaluarea pericolului. Implor Casa Albă să abandoneze corectitudinea politică pentru ca nici un nevinovat să nu mai moară în America”, a cerut expertul în anti-terorism Sebastian Gorka.
Şi astfel de opinii, minoritare ce-i drept, au fost auzite în orele ce au urmat tragediei, alimentate de febra electorală şi de percepţia că America este mai vulnerabilă decât în trecut.
Conform unui studiu realizat la universitatea Duke, anul 2015 a bătut recordurile în materie de activism fundamentalist în SUA: peste 500 de persoane au fost acuzate sau condamnate pentru acte sau comploturi teroriste, iar aproape 1.000 sunt în vizorul autorităţilor pentru simpatii sau afilieri teroriste.
Se încarcă comentariile...
