Americanii cer legi mai aspre, nemulţumiţi de achitarea lui Zimmerman
0
Legile federale împotriva infracţiuni pe motive de discriminare sunt o piatră de temelie a drepturilor civile care ne-au schimbat profund societatea. Agresivitatea motivată de rasism şi ameninţarea ei au fost mortarul nevăzut, totuşi existent, care, alături de legile Jim Crow, au susţinut un sistem rasial de caste, al cărui efect încă influenţează ţara.
Aşa cum guvernul federal a trebuit să adopte şi să aplice legi împotriva discriminării în piaţa muncii, în educaţie, în organizarea urbanistică şi în procesul de votare, şi Congresul a adoptat prima lege federală împotriva infracţiunilor motivate de discriminare în 1968.
În timp ce violenţa din motive rasiale a luat
diverse forme în conştiinţa naţională, iar statul şi autorităţile locale au
eşuat să aplice legea, guvernul federal a fost nevoit să-şi asume
responsabilitatea, potrivit editorialului din ziarul „The New York Times” al jurnalistului William Yeomans.
Guvernul federal trebuie să aibă autoritatea de a continua urmărirea penală, atunci când statul refuză să se implice, atunci când statul încearcă, dar eşuează sau când statul refuză să ancheteze acuzaţiile suficient de solide pentru a justifica interesul uniunii federale.
Urmărirea penală a guvernului federal ar putea fi indicată în mod special atunci când o anumită particularitate a alegii – cum ar fi legea „Rămâi pe poziţie” – diminuează şansele ca violenţa motivată de discriminare să fie pedepsită.
Legea federală, măsură de control
Asemănător, atunci când alte particularităţi ale procedurii de stat, reguli de prezentare a dovezilor, reguli ale completului de judecători sau când selecţia juriului afectează capacitatea statului de a câştiga o condamnare, procurorii federali au permisiunea să se implice. În cele din urmă, jurisdicţia federală permite FBI şi altor agenţii federale de investigaţie să furnizeze resurse şi expertiză unei anchete, chiar dacă ajunge în faţa unei instanţe naţionale sau federale.
La sfârşit, rolul guvernului federal este limitat. Cu toate acestea, legea federală este o măsură de siguranţă indispensabilă, izvorând din lupta noastră continuă de a crea o societate care să ne protejeze pe toţi în mod egal.
Decizia judecătorilor ar trebui reevaluată
L-au arestat poliţiştii din Florida pe George Zimmerman pentru că l-a împuşcat şi l-a omorât pe adolescentul de culoare Martin Trayvon? Da. L-au judecat magistraţii din Florida pe Zimmerman? Da. L-au adus în faţa juriului? Da. Dacă statul american şi-a îndeplinit sarcina bine de prima dată, atunci intervenţia autorităţilor federale este doar o încercare de a-i amăgi pe contestatarii deciziei judecătoreşti? Nu. Este un apel la justiţie, scrie jurnalista Christina Swarns, într-un editorial pentru ziarul american.
Să nu uităm de cazurile ucigaşilor afroamericanilor Emmet Till şi Medgar Evers din Mississippi (omorâţi în 1955, respectiv 1963), care au fost arestaţi şi judecaţi de asemenea. Ar trebui să fie pusă sub semnul întrebării decizia acelor judecători? Da. Au fost desemnaţi în ambele cazuri juraţi albi (aşa cum s-a întâmplat şi în procesul lui Zimmerman)? Da.
Cu toate acestea, puţini au fost cei care au pus la îndoială rezultatul anchetei federale. De ce? Deoarece intervenţia autorităţilor federale înseamnă un singur lucru: justiţie.
Apelul naţional la justiţie
Astăzi, mulţi americani susţin că nu este corect să facem o comparaţie între cazul lui Zimmerman şi cele ale lui Till şi Evers. Tot ei spun că sistemul juridic din zilele noastre este mult mai bun decât decât la mijlocul anilor `90. Dar nu au dreptate. Sistemul de justiţie penală din prezent generează exponenţial mai multă discriminare rasială, decât în urmă cu cinci decenii. Iar în timpul procesului lui Zimmerman, afro-americanii au fost portretizaţi în mod flagrant drept criminali.
Sistemul de justiţie este la fel de greşit în 2013 aşa cum era şi acum o jumătate de secol. Dovada? Toate cele trei procese au implicat afro-americani nevinovaţi care au fost vânaţi, împuşcaţi şi omorâţi din cauza rasei lor.
Aşadar, ar trebui guvernul federal să continue să ancheteze şi, probabil, să-l judece pe Zimmerman deşi s-a prezentat deja înaintea magistraţilor din statul Florida? Cu siguranţă. De ce? Pentru a face justiţie.
Alte ştiri asemănătoare:
Cazul lui George Zimmerman, bărbatul care a fost achitat de o instanţă din Florida pentru uciderea unui adolescent de culoare, va fi revizuit de către Departamentul de Justiţie al Statelor Unite.
Violenţe în Statele Unite, după achitarea lui Zimmerman. Obama lansează un apel la calm
Preşedintele american Barack Obama a afirmat duminică, după achitarea lui George Zimmerman pentru uciderea tânărului de culoare Trayvon Martin, că Statele Unite sunt „un stat de drept“ şi a ţinut să amintească faptul că „un juriu s-a pronunţat“ în acest caz.
FOTO VIDEO Proteste violente în SUA după achitarea paznicului care a omorât tânăr de culoare
Vestea că George Zimmerman a fost achitat după ce a împuşcat mortal un tânăr de culoare în vârstă de 17 ani, neînarmat, a iscat proteste în Los Angeles, Florida, New York, Oakland, Sacramento şi San Francisco.
Cazul Zimmerman: cum a lansat o dezbatere naţională moartea unui adolescent
Controversele naţionale legate de rasism şi controlul posesiei armelor au fost aduse din nou în prim-plan in Statele Unite ale Americii, datorită activismului fervent al susţinătorilor drepturilor civile, al protestelor şi al influenţei reţelei de social media. Odată cu finalizarea cazului Zimmerman, SUA au fost divizate între apărătorii drepturilor omului şi cei ai legilor naţionale.
George Zimmerman a fost achitat, sâmbătă seară, în procesul în care a fost acuzat de uciderea unui tânăr de culoare, Travyon Martin, în 2012, în Florida.
Se încarcă comentariile...
