VIDEO Ioan Talpeş: „Vladimir Putin m-a impresionat ca om, ca personaj, ca reacţie“

Ioan Talpeş, fost şef al administraţiei prezidenţiale şi fost şef al Serviciului Român de Informaţii Externe, a vorbit în cadrul emisiunii „Amintiri din viitor“, de la Prima TV, despre liderul de la Kremlin şi despre relaţiile fluctuante dintre România şi Republica Moldova.

„Pe mine m-a impresionat ca om, ca personaj, ca reacţie. Era 2003 când l-am întâlnit. Atunci era încă în faza în care trebuia să demonstreze că ştie nişte lucruri şi că poate să reacţioneze. Acum este un alt Putin, este imperial. Acum ţine lecţii într-o altă manieră. Ruşii au avut mereu profesionişti de mare calitate. Putin nu doar că are materiale, dar el dovedeşte că şi le-a însuşit. El a reuşit să compenseze nişte lucruri pe care natura nu i le dăduse“, a declarat fostul şef al Serviciului Român de Informaţii Externe despre Vladimir Putin.

Nimeni în Rusia nu cântă „Vrem o ţară ca afară“! Ioan Talpeş, fost şef al administraţiei prezidenţiale şi fost şef al Serviciului de Informaţii Externe

Ioan Talpeş a mai lămurit şi problema exerciţiilor militare tot mai intense din zona estică a României: „În acele zone au existat întotdeauna exerciţii militare. Zona Galaţi-Brăila au fost mereu zonă de exerciţii pentru tancuri. Dar vedeţi că avioanele sunt pe la Turda. Noi am intrat acum în programul tradiţional de exerciţii NATO“.

„În anii '90 Moscova a dorit unirea României cu Moldova pentru a ataşa acest nou stat viitorului spaţiu estic“

Fostul şef al SIE a abordat tema parcursului oscilant al Republicii Moldova: „Moldova nu poate să nu sesizeze determinarea Rusiei. Moldova ar fi mai deschisă spre Vest, dacă şi din partea Vestului ar exista susţinere, sprijin mai direct pentru economia Moldovei. În plus, cetăţenii acestei ţări au văzut cam ce se întâmplase pe la noi, prin România. Şi apoi, complexul energetic din Moldovei e total dependent de Transnistria, cu toată conducta noastră de la Iaşi care a trecut peste Prut“.

Ioan Talpeş a povestit, din poziţia de martor direct, care au fost jocurile strategice în ceea ce priveşte România şi Republica Moldova: „Acum, noi suntem fraţi cu moldovenii. Dar ei au faţă de memoria românului nişte percepţii nu îndeajuns de convingătoare sub raportul unei frăţii. Au existat acele manifestări din interbelic... ei au tot fost folosiţi ca monedă de schimb. Eu am fost implicat în jocurile din anii '90, '91, '92, iar ce am văzut şi de o parte şi de alta m-a durut. De aici se juca pe un joc evident fals. Podul de Flori... „Basarabia e a noastră“, toate acestea erau menite, din partea programatorilor de imagine de la Moscova cu sucursala Chişinău, erau menite spun, să demonstreze în Occident că românii sunt nişte personaje atemporale: că ei n-au înţeles că s-au stabilit nişte frontiere care trebuie respectate. Cele mai distinse figuri ale României de atunci erau pe baricadele acestei abordări. Iar acesta a fost un lucru descalificant pentru România. Moscova şi oficinele ruseşti din Moldova, au avut programele lor. Ei au văzut posibilitatea unirii României - fără Transilvania - cu Moldova şi de ataşare la ceea ce urma să se cheme viitorul spaţiu estic. A fost un moment deosebit de sensibil şi de o parte şi de alta, şi n-am ştiut să-l administrăm, pentru că din interior n-am fost lăsaţi să-l administrăm“.

Ioan Talpeş vede o serie de dificultăţi în calea unirii dintre România şi Republica Moldova: familiile mixte de dincolo de Prut, şi exemplele rele pe care România le oferă Moldovei. Unul dintre acestea este - spune Ioan Talpeş - legea „restitutio in integrum“. „Şi apoi, România nu a reuşit să demonstreze că e puternică, aşa cum a fost cazul Germaniei Federale cu Germania Democrată“.

Eu cred că moldovenii vor continua această pozţie pe care o au acum: între Rusia şi Uniunea Europeană. Vor merge pe această variantă de balans. Ioan Talpeş, fost şef al administraţiei prezidenţiale şi fost şef al Serviciului de Informaţii Externe

Varianta federalizării Ucrainei

Problema Ucrainei intră şi ea într-o altă abordare, este de părere Ioan Talpeş. „E o abordare foarte inteligentă din partea ruşilor: Rusia nu priveşte la Ucraina ca la un inamic. Ruşii au ştiut cum să joace inclusiv propagandistic această chestiune. Lumea se va linişti în Ucraina. Eu cred că se va opta pentru o renegociere în sensul recunoaşterii unui statut al Ucrainei. S-ar putea să se ia în seamnă inclusiv statutul unei neutralităţi. Dacă nu, pericolul este al unei diviziuni. Se poate ajunge şi la un statut de neutralitate între NATO şi Rusia şi la o federalizare a Ucrainei. Rusia spune: «Eu sunt federaţie. De ce Ucraina nu vrea să fie federaţie?»“

Plecând de la analiza mişcării Euromaidan din Ucraina, Talpeş a abordat şi tema protestelor din România, de acum 25 de ani. E vorba de aşa-numita Golaniadă din Piaţa Universităţii, care a debutat la 22 aprilie 1990.

Ioan Talpeş: „În Ucraina a existat şi o coparticipare tacită, care e de mare valoare în astfel de situaţii. Amintiţi-vă cine erau ăia care făceau demostraţii prin Bucureşti în 1990. Şi câţi erau? Unde mai erau demonstraţii în România? Mai se întâmpla câte ceva la Timişoara, dar şi alea căzuseră. Şi cu toate astea, s-a reuşit să se genereze imaginea unei stări de spirit. Or, ceilalţi 23 de milioane tăceau, le era teamă. Îi mai văd şi azi pe aceşti oameni distinşi care spun că ei erau revoluţionarii, că ei voiau să schimbe România. Sunt de acord. Dar ceilalţi? Cine era poporul? Ei bine, atunci când forţezi momente din acestea istorice trebuie să ai în spate inclusiv susţinerea poporului. Altfel, nu se ajunge decât la mari dezastre naţionale“.