Rusia şi SUA, în pragul unui nou război rece

Acordurile nucleare, care au însoţit dezmembrarea Uniunii Sovietice şi urmau să întoarcă lumea din pragul unui conflict armat, ar putea fi din nou supuse revizuirii, în condiţiile în care relaţiile Rusiei cu Vestul s-au înrăutăţit. Iar disputele sunt din ce în ce mai numeroase şi mai periculoase, de la Siria şi Ucraina, la interferenţa Kremlinului în politica internă a democraţiilor occidentale.

Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat,luni,  un decret prin care suspendă acordul dintre Rusia şi SUA privind „utilizarea plutoniului”, semnat de Moscova pe 29 august 2000 şi la Washington – 1 septembrie 2000. Pentru revenirea în cadrul acestui accord Moscova cere SUA anularea sancţiunilor şi retragerea NATO din Europa de Est. 

„Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a înaintat în Duma de Stat proiectul de lege referitor la încetarea valabilităţii acordului cu SUA privind utilizarea plutoniului”, relatează agenţia de presă Tass. Revenirea în cadrul acestui acord, informează tot agenţia Tass, ar putea fi decisă doar de preşedintele Putin, dacă Statele Unite vor anula „toate sancţiunile impuse Rusiei” si vor achita totodată „plăţi compensatorii pentru acestea şi vor reduce infrastructura militară a SUA în ţările NATO”. 

Această măsură, comentează New York Times, „semnalează că acordurile nucleare, care au însoţit dezmembrarea Uniunii Sovietice şi urmau să întoarcă lumea din pragul unui conflict armat, ar putea fi din nou supuse revizuirii, în condiţiile în care relaţiile Rusiei cu Vestul s-au înrăutăţit în prezent, ca urmare a unei serii de dispute, de la Siria şi Ucraina, la interferenţa Kremlinului în politica internă a democraţiilor occidentale”. „Un nou indiciu al relaţiilor care se deteriorează” între Rusia şi Occident, conchide şi Financial Times.

Ce cere liderul de la Kremlin

În proiectul de lege se menţionează că decizia privind anularea suspendării acordului va fi luată tot de preşedintele rus, dar numai după îndeplinirea de către SUA a unei serii de condiţii. În special, Moscova cerea ca Washington să anuleze „Magnitsky Act” şi toate sancţiunile anti-ruseşti, cu acordarea de compensaţii, precum şi să reducă infrastructura militară americană din ţările NATO, potrivit sputniknews.

„Acordul şi protocoalele adiţionale pot fi reluate abia după eliminarea de către SUA a motivelor care au condus la o schimbare radicală în circumstanţele care existau la data intrării în vigoare a acordului şi a protocoalelor la acord”, se arată în al doilea articol al proiectului de lege.

O altă condiţie pusă de Kremlin este „reducerea numărului de contingente militare americane staţionate în teritoriile ţărilor membre ale NATO, care au aderat la NATO după 1 septembrie 2000, la nivelul existent la data intrării în vigoare a acordului“.

În plus,  pentru anularea suspendării acordului de utilizare a plutoniului Moscova mai cere Washingtonului să renunţe la „politica ostilă” faţă de Rusia, care ar trebui să fie exprimată prin:  anularea Legii SUA din 2012 ( Legea Magnitsky); anularea Legii SUA din 2014 privind Libertatea Ucrainei; „eliminarea tuturor sancţiunilor impuse de SUA împotriva unor subiecte ale Federaţiei Ruse, persoane fizice şi persoane juridice”, precum şi „repararea prejudiciului suferit de Federaţia Rusă, ca urmare a impunerii de sancţiuni, inclusiv pierderi rezultate de introducerea forţată de către Rusia a contrasancţiunilor (embargoul alimentar) împotriva SUA”.

Din proiectul de lege mai rezulta că  „ SUA trebuie să prezinte un plan clar de utilizare ireversibilă a plutoniului, prevedere stipulata prin acord”.

În expunerea de motive la lege se spune că „în perioada de după intrarea în vigoare a acordului şi a protocoalelor sale, Statele Unite ale Americii au luat o serie de măsuri care au condus la o schimbare radicală a situaţiei în domeniul stabilităţii strategice”.

Moscova consideră că „sub pretextul crizei din Ucraina, are loc o concentrare a prezenţei militare a SUA în Europa de Est, inclusiv în statele care au aderat la NATO după anul 2000 – anul încheierii acordului”. În special, în 2015, şase noi puncte de comandă şi de control au fost localizate în Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Estonia. Principala sarcină a acestora – în cazul unei decizii adecvate – este cea de asigurare a unui transfer rapid al contingentelor militare NATO în Europa de Est.

Prin acordul ratificat în 2010, Washingtonul şi Moscova se angajaseră să elimine fiecare câte 34 de tone din plutoniul cu destinaţie militară rămas ca surplus după încheierea Războiului Rece, în special prin producerea de combustibil pentru reactoarele nucleare, sau utilizarea sub altă formă, care nu poate fi folosită pentru crearea de arme.

Ministerul rus de Externe acuză SUA că au luat „măsuri ostile“ pentru a distruge economia rusă. 

Washingtonul suspendă negocirile cu Moscova privind războiul din Siria

Washingtonul a anunţat luni seară suspendarea negocierilor cu diplomaţii ruşi privind încetarea ostilităţilor de pe teritoriul sirian şi a acuzat Moscova de nerespectarea anganjamentelor luate prin acordul de încetare a focului prăbuşit în urmă cu două săptămâni, informează Reuters.

De asemenea, acest anunţ ar putea să ducă la o reconsiderare a opţiunilor militare americane pe teritoriul sirian. În acest sens, armata americană ar putea să distribuie arme moderne, suport logistic şi antrenament grupărilor rebele siriene.

Rusia trimite noi are în Siria

Rusia a desfăşurat în Siria sistemul avansat de apărare anti-aeriană  „Antei-2500” (SA-23 Gladiator, conform clasificării NATO), anunţă Fox News, care citează surse din administraţia SUA, ca dovadă că Moscova continuă să îşi consolideze prezenţa militară în sprijinul preşedintelui Bashar al-Assad.

Deşi motivele desfasurarii de noi arme în Siria nu sunt clare pentru Washington, oficialii americani spun că un astfel de sistem de apărare este capabil să intercepteze orice tip de rachetă de croazieră americană în cazul unui atac în Siria.

Componentele sistemului „Antei-2500” au sosit week-end-ul trecut la baza navală rusă din Tartous, sustin oficialii americani. Se remarcă că este prima dată când Rusia a desfasurat sistemul Antei-2500 în afara teritoriului său. În ultimele săptămâni, serviciile secrete americane au confirmat trimiterea componentelor „Antei-2500” în Siria.

Din moment ce grupările teroriste care operează în Siria nu au nici rachete de croazieră şi nici aviaţie, americanii banuiesc că Rusia îşi ia masuri de protecţie împotriva unui eventual atac cu rachete din partea Statelor Unite sau a aliaţilor săi.

„Antei-2500” poate lovi ţinte la o distanţă de 250 km. Sistemul este proiectat pentru a doborî avioane tactice şi strategice, rachete cu rază medie de actiune, rachete de croazieră, avioane de  recunoaştere etc.

Rusia a desfăşurat deja în Siria sisteme antiaeriene S-400, iar aducerea noii arme întareste apărarea anti-aeriană pe care Moscova o asigură acum lui Bashar al- Assad, făcându-l practic invulnerabil la atacurile aeriene din afara ţării (cu rachete sau aviaţie).

Diplomati americani, drogati de ruşi

   Iar degradarea realţiilor dintre SUA şi Rusia se vede şi din acuzaţiile de hărţuire la adresa diplomaţilor americani pe care le-a tot adus Washingtonul Moscovei. O anchetă a Departamentului de Stat a arătat că doi diplomaţi americani au fost drogaţi în timpul unei conferinţe la Sank-Petersburg, iar unul dintre ei a ajuns la spital în stare gravă. 

O oficialitate guvernamentală americană a spus Europei Libere că o anchetă a ajuns la concluzia că celor doi americani – un bărbat şi o femeie – li s-au strecurat în băuturi un aşa-numit „drog de viol”, cel mai probabil la barul hotelului unde locuiau, la St. Petersburg.

Unuia din cei doi americani i s-a făcut rău şi a fost dus la o clinică occidentală din oraşul rusesc. Acolo i s-a spus că i se vor lua probe de sânge şi ţesuturi ca să se afle cauza. Dar tocmai când personalul medical se pregătea să ia probe, la clinică s-a luat curentul şi procedura a fost abandonată. Pacientul a fost dus apoi în afara Rusiei, pentru îngrijire medicală, dar era prea târziu să i se mai ia probe concludente pentru anchetă.

Întrucât oficialii americani de la conferinţă nu erau de rang înalt, Departamentul de Stat a decis să nu facă mare caz de incident. A fost înaintată o notă oficială de protest, dar Moscova a cerut dovezi că americanii fuseseră drogaţi, iar Washingtonul nu avea probe medicale. Când anchetatorii au solicitat fişele de prezenţă la serviciu ale angajaţilor hotelului unde stătuseră oficialii americani, li s-a răspuns că asemenea documente nu există. Autorităţile ruse au spus până la urmă că fără probe suplimentare cazul trebuie închis.

Un incident dramatic s-a petrecut mai recent, în iunie, când un diplomat american acreditat a fost bruscat lângă ambasada Statelor Unite de la Moscova – iar după aceea, autorităţile americane s-au hotărât să re-examineze şi episodul cu „drogurile” din noiembrie, ajungând la concluzia că asemenea incidente nu sunt întâmplătoare.

Departamentul de Stat a sugerat că hărţuiala a devenit un motiv de îngrijorare în ultimii doi ani, revenind la nivele din vremea războiului rece.

Incidentele cu străini drogaţi în barurile ruseşti nu sunt cu totul noi şi sunt de obicei legate de furturi. Departamentul de Stat are şi un sfat pe site-ul său în care avertizează asupra riscului de a lăsa paharul nesupravegheat în barurile ruseşti.

Dar relatările despre incidentul de la St. Petersburg arată că el a ieşit oarecum din tipar, pentru că străinilor li se întâmplă asemenea lucruri mai ales în baruri aglomerate şi cluburi de noapte, nu în baruri liniştite, pentru clienţii hotelului de lux unde stăteau cei doi americani. S-a mai relatat că ei au fost drogaţi separat şi că nu există indicii că ar fi fost ţinta vreunei tentative de jaf.