O altă explicaţie a războiului din Ucraina. Narativa medievală din cadrul viziunii despre lume a lui Putin susţinută de patriarhul Kirill

Foto EPA-EFE

Preşedintele rus Vladimir Putin a dat mai multe explicaţii pentru războiul ţării sale împotriva Ucrainei. Printre acestea se numără oprirea avansului NATO către graniţele Rusiei, protejarea ruşilor de „genocid” sau pretenţia fără temei de „deznazificare” a Ucrainei. Dar patriarhul Kirill a oferit un motiv foarte diferit pentru invazie: paradele gay, relatează CNN.

Patriarhul Kirill a spus săptămâna trecută că conflictul este o prelungire a unei ciocniri culturale fundamentale între lumea rusă mai largă şi valorile liberale occidentale, exemplificată prin paradele gay. Experţii spun că declaraţiile lui Kirill oferă perspective importante asupra viziunii spirituale mai ample a lui Putin despre o întoarcere la un Imperiu Rus, în care religia ortodoxă joacă un rol esenţial. Un număr de preoţi şi biserici abandonează Patriarhia Moscovei din cauza războiului din Ucraina.

Viziunea lui Putin cu privire la o „Lume Rusă” este susţinută de patriarhul Kirill în măsura în care şi acesta crede că Ucraina este o componentă esenţială a bisericii ruse, explică Georg Michels, profesor de istorie la University of California Riverside.

În predica sa de la începutul războiului, patriarhul Kirill a „subliniat unitatea lăsată de Dumnezeu a Ucrainei şi Rusiei” şi a „denunţat forţele diavoleşti” ce caută să o distrugă.

Apoi le-a legat în mod specific de paradele gay.

În viziunea lui, războiul din Ucraina are legătură cu „respingerea fundamentală a aşa-numitelor valori” ale celor care „pretind puterea în lume - adică Occidentul”, a explicat  Michels.

„Ca să intri în clubul acestor ţări condiţia necesară este să organizezi o paradă gay. Şi nu să emiţi o declaraţie politică, ‘suntem cu voi’, nu să semnezi vreun acord, ci să ţii aceste parade”, a spus patriarhul la slujba din 6 martie.

„În jurul acestui subiect, azi, are loc un război real”, a remarcat Kirill, referindu-se la o violare a „legii lui Dumnezeu” şi care astfel trebuie apărată.

Lumea rusă nu „recunoaşte graniţele politice existente”, spune Victoria Smolkin, profesor asociat de istorie la Wesleyan University. Ce vrea să spună patriarhul este că „există o ciocnire a civilizaţiilor”, iar în narativa avansată de el paradele gay reprezintă „testul decisiv” a părţii de care te afli, valorile vestice sau legile lui Dumnezeu.

Importanţa Kievului

Kievul are o mare importanţă simbolică atât pentru Putin, cât şi pentru Kirill prin legătura lui istorică cu Vladimir I - domnitorul medieval al Kievan Rus', un teritoriu ce a cuprins părţi din Rusia şi Ucraina actuale - care s-a convertit la creştinism în jurul anului 988.

„Conform concepţiei naţionaliste ruse dominantă azi, Vladimir a fost părintele fondator al primului stat rus, ca şi al Bisericii Ortodoxe a Rusiei. Statul şi biserica au format o simbioză productivă, iar Kievul a devenit leagănul civilizaţiei ruse”, a scris Michels.

Istoricul a declarat pentru CNN că, pentru Putin, Vladimir este „salvatorul Rusiei. Pentru el, Kievul şi Crimeea, unde a fost botezat Vladimir, sunt pământuri sacre ruse”.

„Încearcă să impună această moştenire a Kievan Rus' pentru Rusia, ceea ce reprezintă o componentă crucială a viziunii lui Putin asupra istoriei şi rolului ortodoxiei ruse în acea istorie”, a explicat şi Smolkin.

„Pretenţia lui Putin este să restabilească ordinea naturală a lucrurilor aşa cum a fost lăsată de Dumnezeu: ucrainenii şi ruşii au fost mereu acelaşi popor şi cu toţii sunt conştienţi de asta tocmai pentru că provin din  Kievan Rus' şi sunt ortodocşi”.

La scurt timp după declanşarea războiului, patriarhul Kirill a indicat că „forţe externe ostile” ar încerca să distrugă această unitate istorică, de aceea „trebuie să facem totul pentru a menţine pacea între popoarele noastre şi, în acelaşi timp, să protejăm pământul strămoşesc comun”.

În opinia lui Smolkin, teoria naţionalistă a lui Kirill poate fi rezumată astfel: „dacă ucrainenii cred că sunt un popor diferit de cel rus, asta se întâmplă doar din pricina faptului că au fost împinşi pe o cale greşită de către Vest, care a semănat discordie între aceşti fraţi ce trăiau în armonie”.

În 2016, la doi ani după invazia Crimeei, un monument dedicat lui Vladimir a fost înălţat în centrul Moscovei. Celălalt monument important al lui Vladimir a fost ridicat în 1888 în centrul Kievului.

Biserica Ortodoxă Rusă din Amsterdam a anunţat duminică că rupe legăturile cu Kirill şi Patriarhia Moscovei din cauza poziţiei acesteia din urmă faţă de război.

„Această decizie este extrem de dureroasă şi dificilă pentru toţi cei implicaţi”, a scris pe site-ul său biserica Sfântul Nicolae  din Amsterdam.

Aproximativ 300 de preoţi şi diaconi ortodocşi, inclusiv mulţi care trăiesc şi muncesc în Rusia, au riscat să fie neobedienţi faţă de liderul lor şi de ţara lor, semnând public o scrisoare prin care au cerut încetarea imediată a focului.

„Biserica nu este un partid comunist care vorbeşte doar prin liderul său”, a spus preotul ortodox rus, părintele Andrei Kordoşkin, decanul Catedralei Sfânta Maria Magdalena din Madrid şi semnatar al scrisorii.

Biserica Ortodoxă Ucraineană are legături istorice speciale cu Biserica Ortodoxă Rusă de secole, ceea ce o diferenţiază de alte biserici ortodoxe independente - din Georgia, Cipru, Grecia, România şi altele care aparţin creştinismului ortodox răsăritean.

În 2018, în urma invaziei Crimeei, o parte a Bisericii Ortodoxe Ucrainene a rupt legăturile de Biserica Ortodoxă Rusă, act care a stârnit furia Patriarhului Rus.

„Pentru patriarhul Kirill”, a spus Michels, „aceasta este o chestiune de viaţă şi de moarte”.