Crimeea: Referendum sub ameninţarea armelor. Putin încearcă să motiveze legal ocuparea ilegală a RAC

Declaraţia MAE al Rusiei cu privire la încălcarea drepturilor civile şi culturale ale minorităţilor naţionale şi religioase în Ucraina nu poate fi explicată. Nimeni nu interzice ruşilor să vorbească limba maternă în această ţară. Ba mai mult, mulţi ucraineni get-beget vorbesc limba rusă, şi nu cea ucraineană. Aşadar, Putin încearcă să aplice în Crimeea un nou model de ocupare teritorială, care nu este comparabil cu cel aplicat în Georgia.

Concentrarea forţelor militare ruse la graniţa cu Ucraina, precum şi pe peninsula Crimeea, presiunea asupra unităţilor militare ucrainene, Declaraţia Moscovei privind acordarea etnicilor ruşi din Ucraina a cetăţeniei Federaţiei Ruse, asaltul armat al Parlamentului Republicii Autonome Crimeea, toate aceste lucruri sunt ambiguu percepute de populaţia multinaţională a peninsulei şi, prin urmare, va provoca conflicte.

Referendumul ilegal din 16 martie a fost declarat în afara legii de către Comisia de la Veneţia, Anglia, Franţa şi Italia. SUA, precum şi majoritatea statelor civilizate la fel nu recunosc acest referendum. Sunt în pregătire pentru aplicare sancţiuni. Este şi normal, or, Constituţia Ucrainei şi Codul electoral nu prevăd legi privind referendumuri regionale. Mai mult decât atât, acest pseudo-referendum a fost desfăşurat cu un şir de încălcări a legii electorale şi a Constituţiei.

După cum ştim, la 14 martie, C Iar la 15 martie Rada Supremă a Ucrainei a dizolvat Parlamentul RAC.

La rândul său, Majlisul tătarilor din Crimeea a boicotat acest "referendum", precum şi a chemat Rada Supremă a Ucrainei, organizaţiile internaţionale (ONU, OSCE, Consiliul Europei, Uniunea Europeană) să asigure libertatea de exprimare a poporului tătar din Crimeea, să asigure dreptul lor fundamental la autodeterminare şi autoidentificare pe teritoriul lor istoric.

Ex-Preşedintele Majlisululi tătarilor din Crimeea, Mustafa Jemilev, a declarat că 99% din tătarii crimeeni n-au votat la referendum. E şi normal. Oare poate să fie desfăşurat un referendum privind viitorul Autonomiei Crimeene sub presiunea unor forţe armate străine?  

Сu toate acestea, preşedintele Comisiei Electorale Municipale Sevastopol, Valerii Medvedev, a declarat că prezenţa la vot în Crimeea a depăşit 80 la sută, iar în capitalа peninsulei – 85 la sută, ceea ce este de două ori mai mult decât la alegerile parlamentare. Această cifră este una ireală.

După recensământul ucrainean din 2001, populaţia Crimeei era de 2.033.700 locuitori, din care 58,32% ruşi, 24,32% ucraineni, 12,1% tătari crimeeni, 1,44% bieloruşi, 0,54% tătari, 0,43% armeni, 0,22% evrei, 0,15% greci şi alţii. Limba rusă a fost declarată drept limbă maternă de 77% din populaţie, 11,4% au declarat maternă limba tătară crimeeană şi 10,1% limba ucraineană.

Pentru integrarea Crimeei în Federaţia Rusă se proclamă doar o parte din locuitorii rusofoni. După cum ştim, tătarii au boicotat referendumul, la fel ca şi o mare parte dintre ucrainenii din Crimeea. Aşadar, nicidecum nu poate fi o prezenţă la urne de mai mult de 80 la sută.

„Reprezentanţii ai Majlisului au vizitat mai multe secţii de votare în Crimeea şi spun că rata de participare a populaţiei este cam 30%. Poate că în oraşele, unde locuiesc mai mulţi vorbitori de limba rusă, cum ar fi Kerci, participarea la referendum poate fi şi una de până la 50%ˮ, a mai adăugat Mustafa Jemilev.

Cetăţeanca Federaţiei Ruse, Ekaterina Sergatskova (ziaristă), a declarat pe pagina sa de Facebook că deşi nu are paşaport ucrainesc, a votat la referendumul din Crimeea, deoarece deja un an locuieşte în Sevastopol.

„Nu eram inclusă in lista alegătorilor, dar m-am apropiat de doamna respectivă din Comisia Electorală, am intrebat dacă pot să votez, deoarece deja un an locuiesc în Sevastopol. Ea mi-a raspuns că da, m-a inclus într-o altă listă, unde erau încă vreo 5 persoaneˮ, a menţionat Ekaterina Sergatskova.

Preşedintele filialei din Crimeea a Comitetului Alegătorilor din Ucraina, Andrii Krysiko, a enumărat un şir de încălcări ale legii electorale, cum ar fi liste electorale cu suflete moarte, unii alegători au votat de căteva ori, unora li s-au furat paşapoartele chiar în pragul sectoarelor de votare, liste întocmite încă în 1999.

Potrivit presei ucrainene, observatorii la referendumul din Crimeea au fost doar din partea Rusiei, observatorii militari din cadrul OSCE n-au reuşit să pătrundă în Crimeea.

Aşadar, Putin vrea cu ajutorul acestui referendum să legalizeze anexarea Crimeei sau să transforme Ucrainei într-o zonă de "conflict îngheţat". Şi aceasta doar  pentru a putea cumva să influenţeze asupra Occidentului şi asupra situaţiei din regiune. În acelaşi timp, populaţia din regiunile de sud-vest este doar un obiect de manipulare în ochii Kremlinului, un purtător al indignării faţă de cursul realizat de Kiev cu privire la integrarea europeană.

Rusia este sprijinită în Crimeea doar de populaţia vorbitoare de limba rusă, iar la agresiunea rusească vor reacţiona şi alte naţionalităţi, mai ales, tătarii, care, cu mare probabilitate, vor fi sprijiniţi de militanţii islamişti şi organizaţii cu experienţă în activităţi teroriste în alte zone de "conflict îngheţat".  Astfel, există un risc de un adevărat război rasial în Ucraina. Mai mult decât atât, escaladarea violenţei nu este în interesul populaţiei vorbitoare de limba rusă din Republica Autonomă Crimeea, care doreşte stabilitatea economică şi politică.

Este evident că poporul ucrainean, în toată diversitatea sa naţională a întâlnit un inamic cinic şi ipocrit care a concentrat toate resursele militare, politice, financiare şi mediatice întru atingerea unui singur scop - distrugerea statalităţii ucrainene ca atare. Naţiunea ucraineană nu este un inamic al Rusiei şi a poporului ei, ci personal al lui Vladimir Putin şi al anturajului său însetat de sânge cu aspiraţii de putere şi dorinţe să-şi tot acumuleze miliarde de dolari.

Pentru nimeni deja nu mai este un secret faptul că scopul final al lui Putin nu este doar anexarea Crimeei, ci transformarea finală a Ucrainei într-o colonie, iar a ucrainenilor – în maloroşi.

În timp ce toată lumea condamnă acţiunile lui Putin, el găseşte sprijin la aceiaşi canibalii ca el. Başar Assad, care distruge propriul său popor este un bun exemplu de aliat al Kremlinului.

Pe fondalul acţiunilor agresive ale Kremlinului, ucrainenii din diasporă au început să se consolideze şi să lupte împotriva distrugerii statului ucrainean, acest fapt este deosebit de important. „Noi  trebuie să ne unim în jurul unui obiectiv global - pentru a nu permite unui nou Hitler să distrugă Ucraina, care apoi se va extinde şi în Europaˮ, consideră Anela, o activistă ucraineancă din Portugalia. 

„Consolidarea  ucrainenilor din lume este foarte importantă pentru Ucraina. Pot să aduc exemplul ucrainenilor din Franţa. În ultimele trei luni au fost  realizate multe. În fiecare duminică desfăşurăm mitinguri întru sprijinirea Ucrainei în toate oraşe mari din Franţa. Totul a pornit de la Paris, de la  organizaţia Euromaidan-Paris. În capital Franţei sunt multe ONG-uri ale ucrainenilor. Mai tarziu s-au antrenat şi ucrainenii din Strasbourg. Mulţi ucraineni din Strasbourg activează în cadrul Consiliului Europei. Ei au organizat Euromaidan-Strasbourg. Mai târziu, s–au alăturat şi comunităţile ucrainenilor din oraşele Lille, Lyon, Toulouse si Marseille. Ei deasemenea au înfiinţat organizaţii Euromaidan. Aşadar, tot mai mulţi francezi şi în genere europeni  acordă atenţie evenimentele care au loc în Ucraina. Aceasta contribuie la crearea aşa-numitului „lobby-ul Ucraineiˮ.  Pot să dau un exemplu:  în timpul examinării rezoluţiei privind situaţia din Ucraina la Consiliul Europei eram prezentă şi eu acolo, şi vreau săspun că  numărul mare de ucraineni care erau prezenţi a contribuit enorm d emult la adoptarea ei. Aşa cred eu. O asemenea consolidare a ucrainenilor din Franţa influenţează asupra creării unei imagini pozitive a Ucrainei în lume. Aceştia sunt oameni care au studii superioare europene şi care sunt dispuşi şi capabili să facă ceva pentru Ucraina. Ne întâlnim cu jurnaliştii francezi, cu parlamentarii europeni, cu alte persoane influente care pot să întreprindă unele măsuri în favoarea Ucrainei. Eu, de exemplu, în oraşul Metz am organizat o expoziţie de folografie „Maidan.  Factorului umanˮ. Într-o singură  săptămână am avut o mulţime de vizitători şi doritori să vadă această expoziţie, aceste fotografii  care mărturisesc despre  starea şi spiritul paşnic de pe Maidan. Francezii au fost foarte interesaţi să afle informaţii chiar de la ucraineniˮ, a menţionat activista ucraineană din Franţa, Darina SAINCIUK.

Într-un mod absolut ipocrit, Putin, chipurile, pentru a apăra Crimeea, introduce tot mai multe şi mai mari maşini de război pe teritoriul suveran al Ucrainei, blocând armata ucraineană, impunându-i pe soldaţi să renunţe la jurământul dat anterior.

Întreaga lume a recunoscut această agresiune, a introdus sancţiuni, a rechemat ambasadorii din Moscova. Ucraineni din întreaga lume încearcă să îşi sprijine Patria, care s-a confruntat cu o agresiune neaşteptată. De fapt, singura diasporă care stă deoparte este cea din Rusia. Şi în ciuda faptului că în Rusia există o comunitate de 4.5-5 milioane de ucraineni.

Pe fondul agresiunii lui Putin în Ucraina, creaţiunea marionetă a Kremlinului, organizaţia „Ucrainenii din Rusia” desfăşoară concerte şi expoziţii. Este simptomatic faptul că interpretul de la Odesa, N. Sivak, la un concert din Casa Prieteniei Popoarelor din Kazan a înterpretat piese din albumul „Războiul (nu)rece”. Datorită lui Putin şi unor „ucraineni” ca Bogdan Bezpalko, invadarea Crimeei, eventual, se poate transforma într-un război într-adevăr nu rece, iar de suferit vor avea tot locuitorii autohtoni – tătarii.

Presa ucraineană menţionează că noua conducere din Crimeea în culise discută posibilitatea modificării treptate a reformei juridice.

Ce perspective poate deschide pentru crimeeni această turnură a evenimentelor legale?

Mai întâi de toate, aceasta este o oportunitate pentru plasarea crimeenilor în câmpul muncii din Federaţia Rusă, cu salarii mult mai mari. Dar nu cred eu că Rusia mai are nevoie de Gasterbaiteri.

Va putea creşte fluxul de turişti ruşi, dar totodată se va reduce a celor ucraineni, care în ziua de astăzi constituie 70 la sută anual. Mai mult decât atât, legislaţia fiscală din Rusia este mult mai strictă decât cea ucraineană - presiunile fiscale pot creşte, iar sancţiunile autorităţilor fiscale vor fi mai severe. Să nu uităm şi de interesele de afaceri ale antreprenorilor ruşi, care pot să facă o redistribuire a proprietăţii în Crimeea, şi aceasta va fi una mult mai dură. Inutil să spun, dar fraţii noştri din nord sunt mai agresivi în afaceri decât ucrainenii.

Ar trebui remarcat faptul că perspectiva extinderii jurisdicţiei şi legislaţiei ruse în Crimeea poate lovi destul de dur tătarii de acolo – anume activitatea organelor lor de autoguvernare (diversele Mejlise).

Ele vor fi deja în afara legii. Desigur, aceasta va provoca conflicte pe motive etnice şi religioase. Oare au nevoie de asemenea conflicte crimeenii care înţeleg perfect acest lucru? Care ştiu că războiul în Crimeea va pune capăt turismului pe peninsulă pentru o perioadă de zeci de ani şi, deci, nu mai vor avea veniturile de astăzi, din care ei supravieţuiesc. Un bun exemplu este fosta Iugoslavie – o zonă turistică înfloritoare a fost transformată în cea de război.