Alegeri legislative în Rusia. Partidul lui Putin, fără opoziţie în următorii cinci ani
0
Partidul pro-Kremlin Rusia Unită a înregistrat o victorie zdrobitoare în alegerile legislative şi se pregăteşte să conducă fără niciun strop de opoziţie în următorii cinci ani, un succes obţinut pe fondul unei participări slabe şi salutat de Vladimir Putin.
În pofida dificultăţilor economice cu care se confruntă ţara sa, preşedintele rus Vladimir Putin pare liniştit înainte de alegerile prezidenţiale din primăvara lui 2018. Susţinută în timpul campaniei electorale de presa de stat, Rusia Unită a obţinut majoritatea absolută, cu 54,3% din sufragii, şi urmează să conducă în următorii cinci ani fără opoziţie în Parlament.
Fără opoziţie
Potrivit rezultatelor oferite de Comisia Electorală Centrală după numărarea a 93% din buletinele de vot, Rusia Unită va avea 343 de mandate, faţă de 238 până acum, dintre cele 450 ale Dumei de Stat (camera inferioară a Parlamentului rus, n. red.). Formaţiunea lui Putin a obţinut 203 mandate în alegerile uninominale şi alte 140 de mandate în scrutinul pe liste.
De asemenea, alte trei partide importante vor avea reprezentanţi în Duma de Stat. Partidul Liberal-Democrat (LDPR), condus de ultranaţionalistul Vladimir Jirinvski, şi Partidul Comunist sunt aproape la egalitate de voturi cu 13,3% (39 de deputaţi) şi, respectiv, 13,5% (42 de deputaţi). LDPR îşi ameliorează astfel scorul cu aproape 3 puncte procentuale în raport cu 2011, în timp ce comuniştii pierd peste 5 puncte procentuale. Rusia Dreaptă, un alt partid pro-Kremlin, a primit la rândul său 6,2% din voturi (23 de deputaţi). Aceste trei partide nu sunt considerate formaţiuni de opoziţie şi votează în general la unison cu Rusia Unită.
Candidaţi ai altor două partide - Rodina (Patria, stânga) şi Platforma Civică (liberal) - au obţinut câte un mandat în scrutinul uninominal, dar şi un candidat independent.
În schimb, opoziţia liberală din Parnas nu a reuşit decât un foarte simbolic 0,66% după o campanie în care a fost ca de obicei ţinta ironiilor din partea televiziunilor de stat. De acelaşi scenariu a avut parte partidul de opoziţie social-democrat Iabloko, care a sperat zadarnic în noaptea de după scrutin să obţină măcar un loc în Duma de Stat, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Participare slabă
„Se poate spune cu certitudine că partidul a obţinut un rezultat foarte bun“, în pofida unei participări „nu prea ridicate, dar totuşi importante“, şi-a exprimat satisfacţia Vladimir Putin, care a urmărit anunţarea exit-pollurilor de la sediul Rusiei Unite.
Potrivit Comisiei Electorale Centrale, doar 47,8% dintre alegători au votat, faţă de 60% la alegerile legislative precedente din decembrie 2011.
În cele două oraşe principale ale ţării, Moscova şi Sankt Petersburg, participarea a fost şi mai slabă, atât în raport cu tendinţa naţională, cât şi cu alegerile legislative precedente, după o campanie anostă într-o ţară aflată în recesiune de 18 luni.
Participarea slabă la vot este un semn de boicot din partea multor ruşi care consideră scrutinul jucat dinainte, comentează AFP.
Mihail Kasianov nu va candida la scrutinul prezidenţial din 2018
Spre deosebire de legislativele din decembrie 2011, în care opoziţia a denunţat fraude şi în urma cărora sute de mii de manifestanţi au ieşit în stradă, Kremlinul a vrut să dea mai multă transparenţă procesului electoral.
Lucrările Comisiei Electorale au fost difuzate în direct la televiziunea naţională, ceea ce reprezintă o noutate.
„Avem certitudinea absolută că alegerile s-au desfăşurat în mod legitim“, a afirmat Ella Pamfilova, o fostă delegată pentru drepturile omului pe lângă Kremlin numită recent în fruntea Comisiei Electorale Centrale.
Însă fostul premier rus Mihail Kasianov a refuzat să califice drept legitime rezultatele scrutinului legislativ şi a anunţat că nu mai are rost să candideze la alegerile prezidenţiale din 2018.
Alegerile legislative din Rusia au avut loc într-un moment în care această ţară traversează cea mai lungă perioadă de recesiune de la intrarea lui Vladimir Putin în politică în 1999. Scrutinul este de asemenea prima consultare la scară naţională după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea în 2014, urmată de declanşarea conflictului în estul separatist al Ucrainei şi de deteriorarea relaţiilor între Moscova şi ţările occidentale.
Cu peste două treimi din deputaţi, Kremlinul va avea un control fără precedent asupra Dumei şi va putea impune mult mai uşor modificări ale Constituţiei, notează AFP.
Totodată, aceste alegeri sunt cu atât mai importante pentru Putin cu cât ele constituie ultima consultare la scară naţională înainte de alegerile prezidenţiale din 2018, la care nimeni din Rusia nu îşi imaginează că actualul lider de la Kremlin nu va candida pentru un al patrulea mandat.
Se încarcă comentariile...
