Era de aşteptat să reacţioneze, dar atenţie la termenii folosiţi care definesc acest atac drept: "prima folosire ofensivă în Europa a unui agent neurotoxic de la finele celui de-al Doilea Război Mondial încoace...fiind vorba despre o încălcare a suveranităţii britanice şi a legislaţiei internaţionale." Se mai afirmă că "nu există o explicaţie alternativă plauzibilă" pentru ceea ce ei consideră a fi responsabilitatea totală a Rusiei în acest atac.

Termeni extrem de duri care depăşesc cu mult cadrul discuţiilor diplomatice de salon.

Termeni care, de data asta extrem de uşor, pot fi folosiţi în orice preambul de rezoluţie, la nivelul Naţiunilor Unite sau al altor organizaţii de securitate, pentru a justifica un răspuns complex de tip retorsiune internaţională. Asta deoarece, după părerea mea, situaţia este deosbit de serioasă şi lucrurile nu pot fi lăsate să evolueze. Asta pentru că ataul din Marea Britanie poate fi interpretat ca un avertisment asupra modului în care o putere ostilă poate gândi desfăşurarea unor viitoare mişcări complexe.

Pe de o parte, autorizarea folosirii de către proprii agenţi operativi a unor arme de distrugere în masă (de preferinţă agenţi biologici sau chimic, neexcluzând însă şi bombe nucleare super-miniaturizate), episodul de acum fiind un mesaj în exact acest sens şi care, iată, a fost înţeles la parametrii exacţi de lideri politici ai lumii libere. Deocamdă, este adevărt, arma chimică respectivă a fost folosită la nivel individual, dar se cunoaşte potenţialul de distrugere pe care-l posedă poate anihila uşor întregi comunităţi umane şi contamina solul pe o durată apreciabilă de timp.

Pe de altă parte, aceste operaţiuni ofensive de extremă gravitate pot avea un "efect accelerat" în condiţiile în care toate activităţile din comunităţile respective sunt oprite în urma unui atac cibernetic care, practic, "le scoate din lumea civilizată" po o durată mai scurtă sau mai lungă de timp. Experţii militari au avertizat de mai mult timp că acesta ar putea fi unul dintre scenariile de atac, comparat cu prinderea unei muşte sub un pahar gol.

În acest caz, atacul cibernetic va ridica ziduri impenetrabile între comunitatea-ţintă şi restul lumii, tocmai fiindcă sunt anihilate toate infrastructurile critice, lipsa de comunicaţii combinându-se cu lipsa de surse de energie, blocarea transporturilor, etc. Fenomen care poate dura de la câteva ore lş câteva zile sau săptămâni, adăugându-se şi timpul necesar pentru refacerea reţelelor atacate şi a bazelor de date. Perioadă perfectă pentru a lansa un atac chimic sau biologic...

Exerciţiu de imaginaţie?

Deocamdată, iată ştirea diuzată în urmă cu puţin timp de cei de la Associated Press:

"Administraţia Trump a acuzat Rusia de a fi la originea unei operaţiuni concertate şi aflată acum în curs de desfăşurare de hacking şi spionaj asupra instrastructurii energetice a SUA şi a altor infrastructuri critice...Oficiali americani din domeniul securităţii au spus că cei din FBI, de la Homeland Security şi de la agenţiile de informaţii au stabilit că oameni din serviciile de informaţii ruse dar şi alţii se află în spatele atacurilor.  Au mai afirmat şi faptul că ruşii au ales în mod deliberat ţinte din sectorul energetic american, obţinând acces la sistemele de computere şi apoi au condus o operaţiune "de recunoaştere a reţelelor" de sisteme de control industrial care asigură buna funcţionare a companiilor americane şi a reţelei de transport electricitate".

Ruşii au reacţionat foarte dur la atacuri, jurându-se că sunt nevinovaţi, fără a da însă mai multe explicaţii şi insistând doar asupra faptului că vor lua toate măsurile ce se impun. Tensiunea este însă extem de palpabilă, mai ales că, tot azi, americanii au anunţat şi un nou set de sancţiuni împotriva Rusiei privind acţiunile ostile în timpul campaniei electorale din SUA, încercări - multe se pare reuşite - de a interfera cu sistemele electronice americane.

Suntem într-un moment deosebit de sensibil tocmai fiindcă ceea ce erau odată doar analize făcute de experţii serviciilor de informaţii civile şi militare, au devenit scenarii reale care încep să fie fin ce în ce mai des testate în condiţii reale. Şi, după cum se vede, nimeni nu este imun la ele. Şi, pentru ca tabloul să fie complet, să amintim şi de avertismentele care spuneau că surse credibile vorbesc de ani de zile de laboratoare şi depozite clandestine construite cu ce s-a furta din bazele sovietice aflate pe tritoriul fostelor ţări comuniste imediat după căderea Cortinei de Fier. S-a spus atunci că marea îngrijorare a fost justificată de "dispaţiţia în natură" a unui mare număr dintre experţii care lucraseră în fabricile de producţie a rmamentelor chimice şi biologice. Iar una dinte legendele persistente în lumea serviciilor este că o parte dintre aceştia ar fi fost "recuperaţi" de organizaţii teroriste care-şi constiuie acum propriul arsenal, sau de unele ţări foarte interesate să posede acest tip de arme de distrugere în masă pe care nu au ezitat să-l folosească împotriva propriilor civili, precum Irakul lui Sadam Hussein sau guvernul lui Bashar al-Assad în Siria.

Deocamdată asistăm la escaladă. Şi nimeni nu ştie ce se pregăteşte cu adevărat. Noutate? Una dintre ţintele majore este Europa...