Foarte uşor de constatat că, din ce în ce mai rapid, se dezvoltă în toate societăţile acestui început de secol XXI reacţii violente de o intensitate neobişnuită, marcând din ce în ce mai tare relaţiile interumane, dar şi impregnând societăţi întregi în care populaţia asistă stupefiate la apariţia unui ciclu al acţiunilor violente sau ultra-violente ca formă de răspuns imediat şi brutal la orice element considerat contradictoriu de către un individ sau de un grup de indivizi.

Ne-am obişnuit cu analizele acestui fenomen din perspectiva opoziţiei Occident/islamism fundamentalist.

Cu siguranţă, acesta este unul dintre marile resorturi care au generat terorismul care ameninţă acum spaţiul occidental, cu toate tragediile binecunoscute. Dar, la fel de evident, nu este vorba decât de un capitol al stării de violenţă endemică existentă acum în lume şi, ca atare, nu poate explica decât parţial reacţiile de violenţă, mai ales în spaţiul urban.

Drept care mi se pare foarte interesantă perspectiva susţinută de un studiu publicat de Asociaţia de ştiinţe psihologice (februarie 2017) sub semnătura a doi cercetători americani de la Universitatea din Iowa, Courtney Plante şi Craig A. Anderson. Textul este intitulat „Încălzirea globală şi comportamentul violent”.

O ipoteză tulburătoare care ar putea, în cazul în care se verifică, să fie o explicaţie asupra simultaneităţii exploziei de acum a actelor de violenţă în societăţi cu mentalităţi, istorie, tradiţii culturale şi forme de guvernare diferite, chiar antinomice.

„Oamenii de ştiinţă care studiază problemele de mediu din perspectiva unor discipline multiple sunt covârşitor în a  recunoaşte că există un comportament uman influenţat de climat. La fel de limpede este şi faptul că efectele creşterii temperaturii vor fi globale şi totalmente negative: secetă şi inundaţii în oraşele din zonele de coastă, scăderea producţiei de hrană şi variaţii extreme ale vremii, pentru a nu aminti decât de unele de pe listă. Ceea ce, totuşi, s-ar putea să nu fi luat în considerare sunt câteva dintre consecinţele psihologice şi sociale produse de schimbările climatice rapide, aici incluzând agresiunile şi conflictele violente”.

Cercetătorii americani amintesc de faptul că numeroase teste de laborator în care comportamentul a fost studiat în camere cu temperatură controlată, reacţiile subiecţilor la scene sau acte de violenţă fiind cu mult mai rapide în camerele cu temperatură ridicată.      

În plus, faţă de efectul direct al temperaturilor ridicate, mai există încă două modalităţi indirecte prin care schimbările climatice (prin încălzire sau răcire rapidă a vremii) cresc riscul de violenţă”. Este vorba, argumentează autorii studiului, de faptul că aceste schimbări climatice rapide generează, cu o viteză fără precedent, probleme majore de securitate alimentară la nivelul unei ţări sau unui grup de ţări (seceta din Africa) şi provoacă „un impact economic resimţit într-un mod disproporţionat de intens la nivelul populaţiilor vulnerabile şi dezavantajate, ducând la creşterea nivelului de sărăcie şi diferenţelor de venituri... Datorită faptului că sute de milioane de oameni sunt afectaţi de problema insecurităţii alimentare produsă de schimbărilor climatice, nu trebuie subestimate efectele malnutriţiei asupra comportamentului agresiv”.

Fenomenul cel mai grav şi cu consecinţe dramatice care începe să devină realitate în mai multe părţi ale lumii, notează cercetătorii americani, este extinderea acestui tip de comportament agresiv cauzat de schimbările climatice la nivelul unor întregi societăţi, stabilind faptul că există o legătură intrinsecă între schimbările climatice şi războaie sau războaie civile. Dezastrele ecologice sunt la originea ecomigraţiei, în care grupuri întregi de populaţie migrează ca răspuns la instabilitatea fizică, economică şi politică creată de aceste fenomene. „Cu toate că, în sine, ecomigraţia nu este un semn de agresiune, poate duce rapid la conflicte şi ostilitate datorită creşterii rapide a competiţiei pentru resurse, reunind în acelaşi loc oameni cu concepţii despre lume opuse sau incompatibile”.

Este dat exemplul Siriei unde, în perioada pre-conflict şi pe perioada războiului „au fost ani de secetă extrem de puţin obişnuită în regiune care a dus la reducerea suprafeţei arabile şi a şeptelului, provocând migraţia masivă a ţăranilor către oraşe... creând condiţii pentru conflicte şi terorism”. Un alt exemplu este perioada de după Uraganul Katrina „care a dus la deplasarea a sute de mii de oameni... ratele omorurilor în oraşele în care s-au refugiat a crescut în lunile care au urmat, iar sondajele au arătat creşterea tensiunilor între refugiaţi şi rezidenţi... autorităţiile au prevenit transformarea acestor tensiuni în conflicte armate, dar incidentele sunt un exemplu al rolului pe care schimbările climatice îl pot avea în comportamentul violent”.

O ipoteză interesantă care vine în contextul în care se multiplică semnalele de avertisment că schimbările climatice cu ale lor manifestări mereu mai severe şi în succesiune foarte rapidă pot fi considerate drept una dintre sursele majore în ceea ce ar putea fi viitoarele evenimente violente relevante la nivelul societăţilor în care trăim. Asta în măsura în care, ca acum, ele s-ar putea să depăşească în iunele zone capacitata de răspuns a statelor naţionale, afectând regiuni şi exportând instabiulitate, conflict şi incertitudini pe plan global. Cu implicaţii globale de securitate.

Acesta este punctul în care au început să fie interesaţi – îndeosebi în ultimii ani – analiştii serviciilor de informaţii civile şi militare, asta deoarece discuţiile de acum asupra listelor motivaţiilor şi surselor de declanşare a viitoarelor conflicte regionale, continentale sau mondiale, cuprind mai puţin relaţionări ideologice, ci cele privind controlul resurselor de apă şi hrană. Şi este extrem de probabil ca, în acest context al schimbărilor climatice extreme, să crească exponenţial problemele locale tradiţionale, disputele pentru controlul surselor de apă, spre exemplu. Dacă disputele respective vor fi rapid sau foarte rapid exacerbate de perioade de secetă prelungită sau dacă, pe de altă parte, vor exista regiuni afectate dramatic de sezoane prelungite de ploi, furtuni sau uragane, dacă urmează succesiuni neobişnuite de perioade de frig/călduri extreme, se estimează că ar putea începe migraţii foarte importante şi cu potenţial conflictual extrem.

Nimeni nu poate previziona amploarea efectului pe care l-ar putea avea cumulul unor asemenea situaţii violente şi care ar putea fi nivelul real al migraţiilor. Multe sute de milioane? Foarte posibil. Îndreptându-se, normal, înspre zonele temperate (sau încă temperate), gata să facă orice pentru supravieţuire.

Un scenariu apocaliptic? Să sperăm că da, iar atunci rămânem doar la nivel de analiză. Dar, dacă nu, sunt oare societăţile noastre pregătite să intre într-o asemenea perioadă de crize globale multiple şi să facă faţă unui nivel fără precedent de violenţă? Deocamdată nu avem decât modele generate pe teoria jocului. Să nu avem şi jocul însuşi.