Un nou val de dreapta în regiune?

Săptămâna trecută a fost confirmată realegerea lui Juan Orlando Hernández după un vot extrem de contestat în Honduras, în timp ce în Peru, preşedintele Pedro Pablo Kuczynski a fost acuzat de Odebrecht că a primit bani de la compania braziliană în timp ce era ministru în mandatul lui Alejandro Toledo. Deşi PPK neagă, partidul lui Fujimori, Fuerza Popular, care deţine majoritatea în Congres a lansat procedura de suspendare a acestuia şi cel mai probabil va fi dusă până la capăt. În 2018 vor fi alegeri în Columbia, Mexic, Brazilia, Paraguay şi Venezuela şi deci harta politică a regiunii poate suferi schimbări importante în anul care urmează.

Revenirea dreptei la putere în Chile                                                        

Duminică 17 decembrie 2017, din cei 14,3 milioane de cetăţeni chilieni şi 39.000 de chilieni care locuiesc în străinătate şi care au dreptul de vot, au votat 7,3 milioane (cu 331.836 mai mulţi decât în primul tur) pentru a-l desemna pe viitorul preşedinte al uneia dintre cele mai stabile şi dezvoltate ţări din America de sud. Sebastian Piñera a câştigat alegerile de duminică fiind votat de 54.57 % (3.795.896 voturi) din alegătorii care s-au prezentat la vot contra 45.43% (3.160.225 voturi) pentru Alejandro Guillier.

Dreapta a revenit la putere în Chile cu un scor deloc neglijabil şi primele efecte ale alegerii lui Piñera au fost văzute: printre cei care i-au celebrat victoria au fost şi admiratori ai fostului dictator, generalul Pinochet, iar luni bursa a crescut, semn că pentru companiile chiliene perioada următoare este una care le va fi favorabilă.

În ciuda numărului mare de candidaţi (8), cei doi candidaţi care au intrat în turul 2, Alejandro Guillier din partea unei coaliţii de centru-stânga Nueva Mayoria/Noua Majoritate, care a fost votat de 22.6% din alegători şi Sebastian Piñera din partea unei coaliţii de dreapta Vamos Chile/Haide Chile, care a fost votat în primul tur de 36.6% din electorat au dominat campania electorală; pe locul trei s-a situat Beatriz Sánchez din partea nou-creatului Frente Amplio/Frontul Amplu (FA). Un element nou în această campanie electorală a fost organizarea unor alegeri primare pentru a-i desemna pe candidaţii la alegerile prezidenţiale.

Candidatul dreptei, Sebastian Piñera, care a fost deja preşedinte între 2010 şi 2014, a inclus în programul său electoral de anul acesta chestiunea creării unor noi locuri de muncă şi printr-o reformă a sistemului de impozitare, o reformă a sistemului de sănătate, amendarea planului de reformă a sistemului de educaţie introdus de preşedinta Michelle Bachelet. S-a vorbit de asemenea despre modernizarea poliţiei şi de reforma legii anti-teroriste, dar şi de unele proiecte de infrastructură precum completarea autostrăzii australe.

Sfârşitul reformelor de stânga?

Pentru candidatul de stânga Alejandro Guillier, creşterea economică trebuie să se bazeze pe locuri de muncă decente şi pe securitate socială; o altă prioritate a reprezentat-o în programul său electoral, creşterea imediată a pensiilor şi includerea unor beneficii imediate precum gratuitatea transportului public. Candidatul Nueva Mayoria (Noua majoritate) consideră că reforma sistemului de educaţie iniţiată de preşedinta Bachelet trebuie să continue şi să ajungă la a include 70% din studenţi care să aibă acces la educaţie gratuită. Sporirea descentralizării pentru anumite teme precum sănătatea, lupta contra delicvenţei şi educaţia, dar şi impozitarea la nivel local.

Piñera s-a răzgândit în ceea ce priveşte reforma educaţiei şi a afirmat că va dori aprofundarea acesteia odată ce creşterea economică va fi revenit în Chile căci în ultimii ani a existat o încetinire importantă a acesteia. Piñera nu crede însă că educaţia ar trebui să fie gratuită pentru toţi chilienii, ci doar pentru cei mai săraci. Preşedinta Michelle Bachelet va trimite proiectul noii constituţii înainte de terminarea mandatului său actual în martie 2018.