Moştenirea istorică a lui Nelson Mandela împarte Africa de Sud între susţinători şi critici
0Odată cu anunţul morţii sale, Nelson Mandela a devenit un simbol al luptei pentru libertate şi un model de lider cu aspiraţii democrate. Însă în timpul vieţii, situaţia este mai complexă de atât: „părintele naţiunii” sud-africane a fost un politician cu o carieră marcată atât de reuşite, cât şi de eşecuri, care a colaborat cu tiranii ţărilor vecine în timp ce punea bazele democraţiei sud-africane.
Eliberarea lui Nelson Mandela, după 27 de ani de privare de libertate, a transformat Africa de Sud şi a fost o sursă de inspiraţie pentru ţările vecine îndeajuns de puternică încât să inspire revoluţii democratice pe întreg continentul. Începând cu 1990, mai mult de 30 de ţări africane au abolit dictatura şi au adoptat alegerile libere pluripartide.
Însă Mandela a fost în acelaşi timp o sursă de inspiraţie, dar şi un politician pragmatic, cu o carieră controversată. Primul preşedinte ales al sud-africanilor „nu a fost un sfânt. I-am dezonora amintirea, dacă l-am caracteriza drept un sfânt”, a scris vineri Pierre de Vos, profesor în drept, pentru site-ul sud-african de ştiri The Daily Maverick. „Precum toate fiinţele umane cu adevărat excepţionale, (Mandela) a fost o persoană în carne şi oase, cu propriile lui defecte, propriile necunoscute şi slăbiciuni”, a continuat editorialistul.
Cine are de câştigat de pe urma transformărilor prin care trece un politician, de la o figură politică la o personalitate intangibilă, a întrebat Anthony Butler, profesor de politologie de la Universitatea din Cape Town. „Nu Mandela în mod direct, acesta neavând nevoie de laudele noastre. Misticii care pretind că liderii nu au niciun defect ajung, în cele din urmă, să acapareze întreaga clasă politică şi să împiedice controlul public, de care depinde democraţia”, a mai scris Butler.
Moştenirea postmortem
Mandela a fost o figură istorică cu o contribuţie majoră la evoluţia ţării sale şi nu numai, însă nicidecum un lider fără greşeli. Unii îl critică pentru că a fost prea blând atunci când a încercat să aducă minoritatea de albi pe calea tranziţiei spre o democraţie multirasială şi că a fost mai degrabă preocupat să menţină bunăstarea albilor cu putere financiară decât de a instaura egalitatea economică între sud-africani.
Alţii i-au pus sub semnul întrebării capacitatea sa de a aprecia justiţia, spunând că preferinţele sale pentru soluţiile pacifiste lăsau în urmă crime împotriva umanităţii nepedepsite, în timp ce victimele apartheidului aveau să sufere în continuare consecineţele deceniilor de opresiune.
Totuşi, în calitate de preşedinte, Mandela a avut responsabilitatea de a-şi echilibra principiile sale democratice cu obligaţiile pentru alte ţări (Angola, Nigeria, Libia), conduse de dictatori, datorit sprijinului primit în timpul celor 27 de ani de închisoare.
Prietenia strânsă între Nelson Mandela şi Fidel Castro
Mandela a dezvoltat o relaţie apropiată cu Fidel Castro, liderul autoritar al Cubei, în ciuda aspiraţiilor democratice. Sugestiv este faptul că Fidel Castro a fost una dintre vocile cele mai puternice care şi-au asumat respingerea Apartheidul.
Poziţiile naţionaliste şi anti-imperialiste ale regretatului lider sud-african l-au pus pe acesta, de cele mai multe ori, în opoziţie cu marile puteri globale, oferindu-i multe lucruri în comun cu „marele duşman“ cubanez. Mandela s-a apropiat de fostul dictator, Fidel Castro, pentru că cel din urmă reprezenta aspiraţiile cetăţenilor din Lumea a Treia, subminaţi de Statele Unite în timpul Războiului Rece.
„Mandela a fost un om extraordinar. Nu poţi să-l judeci în funcţie de prietenii pe care i-a avut”, a spus Carlos Alberto Montaner, cubanez stabilit în Miami. „Ci trebuie să-l analizezi prin prisma lucrurilor incredibile pe care a reuşit să le facă. A intrat la închisoare asemenea unui Lenin furios şi a ieşit precum un Gandhi sensibil şi împăciuitor”, a încheiat cubanezul.
Alte ştiri pe aceeaşi temă:
Şase funeralii celebre ale unor lideri mondiali care au marcat istoria
Omenirea îşi va lua la revedere pe 15 decembrie de la Nelson Mandela, considerat ultimul erou al planetei, funeraliile fiind programate să aibă loc în satul natal Qunu (sud-estul Africii de Sud). În timp ce lumea întreagă deplânge moartea luptătorului împotriva apartheidului, mulţi îşi aduc aminte de funeraliile altor lideri ai lumii, ce au rămas în memoria colectivă drept momente istorice.
Preşedintele sud-african Jacob Zuma a declarat doliu naţional o perioadă de zece zile, în onoarea liderului anti-apartheid Nelson Mandela, care se vor încheia printr-o ceremonie specială cu funeralii e stat. Deşi tradiţia tribului din care se trage fostul preşedinte interzice discuţiile despre moarte şi pregătirea înmormântărilor, guvernul sud-african, armata şi familia lui Mandela s-au pregătit pentru acest eveniment inevitabil.
Cum a murit Morgan Freeman în locul lui Nelson Mandela
Poate că informaţia oficială este că a murit Nelson Mandela, luptător pentru drepturile celor asupriţi din Africa de Sud şi câştigător al premiului Nobel pentru Pace, dar pe Internet lucrurile se întâmplă puţin altfel.
Episodul uitat de americani: implicarea CIA în arestarea „teroristului“ Nelson Mandela
În 2008, înainte de aniversarea a 90 de ani de viaţă, Nelson Mandela a primit un cadou special din partea Statelor Unite: numele său şi al organizaţiei pe care a reprezentat-o au fost şterse, după patru decenii, de pe lista CIA a teroriştilor, încheind un episod pe care autorităţile de la Washington l-au catalogat drept „o chestiune jenantă“.
Nelson Mandela a murit. Fostul preşedinte sud-african a cedat la 95 de ani, după o viaţă despre care s-au scris cărţi şi s-au făcut filme. Momentele lui importante au rămas în istorie şi sunt acum pe YouTube.
Se încarcă comentariile...
