Lumea în care trăim a fost prăduită de resurse vitale. Vrem s-o şi ucidem?

Aceasta este întrebarea pe care cred că şi-o va pune orice om normal la cap după ce, începând de azi, va citi Raportul despre schimbările climatice elaborat de 234 de specialişti şi prin sintetizarea a peste 14.000 de lucrări considerate relevante şi pe care le veţi găsi indicate în textul care a circulat pentru câţiva ziarişti care trebuiau să-şi pregătească documentarea şi va fi făcut public în cursul zilei de azi.

V-am vorbit ieri despre câteva dintre concluziile studiului. Dar la fel de importante mi se pare sursele analizei, deschiderea spre problematici specifice deoarece semnalele sunt extraordinar de grave pentru o multitudine de domenii dintre cele considerate ca făcând parte din fundamentul oricărui sistem stabil de securitate naţională.

Nu cred că pe stăpânii noştri politici îi va interesa problematica (din lene, inconştienţă sau pregătire total insuficientă pentru o guvernare predictibilă şi sustenabilă). Dar asta nu înseamnă cu problemele nu încep să ne afecteze, prin acele semne precursoare care se fac simţite peste tot în lume şi care deja produc pagube considerabile. Iată de ce, în contextul indiferenţei responsabililor guvernamentali, cred că e bine să auziţi ce au de spus experţii mondiali despre câteva dintre consecinţele deja în dezvoltare produse de schimbările climatice, profund corozive pentru infrastructura de securitate a oricărei ţări.

Un domeniu esenţial pentru securitatea naţională a oricărei ţări este agricultura şi, în acest sens, mi se pare demn de semnalat studiul publicat de Prof. Maria Lodovica Gullino de la Universitatea din Torino, text regăsit şi pe pagina oficială a celor de la FAO, semn că problema are într-adevăr un caracter global şi se fenomenul se află în extensie, favorizat şi acum potenţat de forţa schimbărilor climatice la care asistăm cu toţii.

Realizaţi foarte uşor importanţa pe care, într-o bună guvernare responsabilă, ar trebui s-o aibă concluzia studiului, anume că, datorită schimbărilor climatice, bolile plantelor care afectează sistematic culturile agricole au devenit mai destructive şi reprezintă o ameninţare crescută pentru securitatea alimentară şi mediul înconjurător. Dimensiunea problemei are de ce să ne pună pe gânduri şi în acest moment deoarece, conform estimării FAO (Organizaţia pentru alimentaţie şi agricultură a ONU), cel puţin 40% din producţia agricolă globală este distrusă de bolile plantelor, ceea ce înseamnă un cost anual de peste 220 miliarde$ la scară mondială, invazia insectelor producând pagube în jur de 70 miliarde.

Studiul arată - aşa cum se evidenţiază într-un material de sinteză transmis de FAO - că schimbările climatice vor duce la creşterea riscurilor reprezentate de bolile care afectează ecosistemele agricole şi pădurile, mai ales în regiunile reci ale Arcticii sau în regiunile boreale, temperate sau sub-tropicale. „Schimbările climatice constituie o provocare fără precedent pentru biosferă şi comunitatea internaţională şi reprezintă şi o problemă deosebită pentru sănătatea plantelor. Activitatea umană şi mondializarea crescută a pieţelor asociate cu creşterea constantă a temperaturilor au creat o situaţie propice pentru circulaţia şi permanentizarea unor organisme primejdioase pentru producţia agricolă... Datele analizate indică în mod clar că schimbările climatice au permis deja unor organisme de acest fel să-şi extindă gama de suport pe care să se aşeze precum şi aria de repartiţie, riscul fiind că există posibilitatea unei extensii şi pe viitor, în zone cu totul noi. În prezenţa acestui constat, este esenţial să dezvoltăm cooperarea internaţională şi să elaborăm strategii armonizate de protecţie a vegetalelor pentru a ajuta statele să-şi  adapteze în mod eficient măsurile lor de gestionarea riscurilor fitosanitare la realitatea schimbărilor climatice“.

Studiul precizează că este posibil să vedem cum, în contextul încălzirii planetare, o serie de organisme patogene din Extremul Orient să migreze înspre ze zone devenite calde şi umede. „Se poate ca zonele viitoare de repartiţie să fie în numeroase regiuni din Europa, chiar la altitudini mai înalte şi să asistăm la înmulţirea numărului lor de generaţii anuale, tocmai din cauza ridicărilor aştepte de temperatură. Pe de altă parte, încălzirea climatică ar putea aduce ridicări de temperatură aproape de limita superioară letală pentru anumite specii de insecte, mai ales în perioada verii în regiunile temperate sau în regiunile tropicale, deja extrem ce călduroase“.  

Tot ceea ce-aţi citit până acum trebuie oare să rămână la nivelul la care parcă sunt blestemate să zacă toate rapoartele FAO, printre multe alte semnale de alarmă ignorate de politicieni deoarece pun probleme pe care ştiu că nu le-ar putea rezolva decât prin angajament pe lungă durată, lucru prostesc de asumat de către generaţiile spontanee, al căror singur vis este să acumuleze cât mai rapid banii necesari pentru următoarele generaţii ale familiei sale?

Raportul care va fi publicat azi, corelat cu multitudinea studiilor de sprijin ca acesta sub egida FAO, este - sau asta ar trebui să fie - un semnal că toată discuţia ar trebui să treacă de la nivelul lucrărilor ştiinţifice direct în ograda consilierilor de securitate naţională ai liderilor care se vor întâlni peste 3 luni la Glasgow. Şi asta pentru un motiv foarte simplu: este vorba despre o cumulare fără precedent de ameninţări de securitate la nivel naţional, continental şi mondial care pot foarte uşor, dacă se continuă cu viteza de acum, să dărâme multe dintre condiţiile fundamentale în care se dezvoltă civilizaţia umană.

Iar noi nu suntem nicidecum feriţi. Pe măsură ce fenomenele dramatice de „saharizare“ a climatului trec de bariera tradiţional eficientă a Mediteranei şi afectează cu asemenea putere zonele locuite din ţările din sudul Europei, provocând destrucţiile pe care le vedem în agricultura şi fermele de animale de acolo, se pune întrebarea nu „dacă“, ci „când“ vor putea începe migraţii inter-europene care să de cumuleze la un moment dat - unele servicii de informaţii avertizează că nu este deloc departe - când nu va mai putea fi oprită migraţia masivă din zonele africane sau asiatice devenite de nelocuit din cauza consecinţelor schimbărilor climatice.

Dar, până la Conferinţa de la Glasgow, vă voi mai da câteva posibile dosare de citit despre ceea ce ne-ar putea aştepta dacă toate avertismentele se vor împlini.

Dar ele sunt date de oameni de ştiinţă, ce ştiu ei? Orice prost ştie mai bine cum devine chestiunea, de ce ne-am face griji deoarece istoria României ne învaţă că merge şi aşa. Sau poate nu, căci citiţi ce ziceau cei de la FAO în Raportul 2021.