Libienii votează miercuri, pe fondul agravării situaţiei interne a ţării

Libia, o ţară marcată de instabilitate după înlăturarea dictatorului Gaddafi în 2011

Libienii sunt chemaţi miercuri la urme, în cadrul unui scrutin legislativ considerat crucial pentru viitorul ţării, al cărui rezultat este dificil de prevăzut, într-o atmosferă de insecuritate şi instabilitate politică totală, relatează AFP.

Desfăşurarea scrutinului a fost menţinută în pofida escaladării violenţelor, în special în estul ţării, care, de mai bine de o lună, a devenit scena confruntărilor aproape zilnice între forţele paramilitare loiale generalului disident Khalifa Haftar şi grupările islamiste.

Alegătorii libieni sunt chemaţi la urne pentru a-i desemna pe cei 200 de membri ai viitoarei Camere a Reprezentanţilor, care urmează să înlocuiască Congresul General Naţional (CGN, Parlament) de la Tripoli. Congresul General Naţional a fost ales în iulie 2012, în urma primului scrutin liber din istoria ţării, după mai bine de 40 de ani de ani de dictatură sub fostul regim al lui Muammar Kadhafi.

Dintre cele 200 de mandate ale viitorului Legislativ, 32 sunt rezervate femeilor, în timp ce listele politice au fost interzise. Doar "candidaţii individuali", dar nu obligatoriu independenţi, au primit dreptul să se înscrie pentru acest scrutin.

În consecinţă, componenţa politică a viitorului Parlament va fi cunoscută doar după formarea grupurilor politice parlamentare.

Rezultatele parţiale ale scrutinului urmează să fie anunţate începând din 27 iunie, potrivit unei surse din cadrul Comisiei Electorale (Hnec). Rezultatele definitive urmează să fie anunţate la jumătatea lunii iulie, potrivit sursei.

Doar 1,5 milioane de libieni s-au înscris pentru acest scrutin, comparativ cu cei peste 2,7 milioane de alegători din 2012, dintr-un total de 3,4 milioane de cetăţeni cu drept de vot. Alegătorii urmează să-şi desemneze reprezentanţii în Parlament dintre cei 1.628 de candidaţi înscrişi în cursa electorală.

Cele 1.601 birouri de vot vor fi deschise începând cu ora locală 08.00 (09.00, ora României) până la ora locală 20.00 (21.00, ora României) în cadrul celor 17 circumscripţii de pe teritoriul ţării.

Libienii speră să întoarca pagina Congresului General Naţional

Prin organizarea acestor alegeri, libienii speră că vor depăşi perioada Congresului General Naţional, acuzat pentru situaţia instabilă din ţară. De asemenea, alegătorii libieni speră în alegerea unor noi lideri, care să pună capăt disputelor politice între liberali şi islamişti şi să restabilească ordinea în această bogată ţară petrolieră, cuprinsă de violenţe şi anarhie de la îndepăratea regimului lui Muammar Kadhafi, în 2011.

Actualul Parlament de la Tripoli a fost acuzat că a acaparat puterea şi că a contribuit la instabilitatea din ţară, în special prin susţinerea grupărilor islamiste, în detrimentul armatei.

De altfel, sub presiunea străzii, Congresul General Naţional a acceptat să lase locul unui nou Legislativ, după ce, iniţial, a decis prelungirea până în decembrie 2014 a mandatului, care expirase în februarie.

"Criza din Libia a fost provocată de membrii CGN, care au îndepărat ţara de la procesul democratic şi i-au descurajat astfel pe cetăţeni să se înscrie pe liste pentru a-şi alege reprezentanţii în viitorul Parlament", a apreciat analistul libian Salem Soltan.

Potrivit expertului, candidaţii la alegerile legislative de miercuri "nu deţin o influenţă socială sau politică suficientă pentru a-şi impune punctele de vedere în Parlament", care riscă să fie condus de "persoane din umbră care îndeplinesc ordinele grupărilor rivale aflate în conflict".

Pe de altă parte, securitatea scrutinului provoacă îngrijorări, în contextul în care Libia se află sub controlul miliţiilor, iar interesele triburilor şi ale regiunilor sunt înaintea celor ale statului.

Insecuritatea, motiv de îngrijorare

"Există riscul ca scrutinul să fie perturbat, inclusiv amânat în anumite birouri de vot, în special în Benghazi şi Derna, în est", fief-uri ale grupărilor islamiste radicale, a declarat o sursă din cadrul Comisiei Electorale.

În acest context, Guvernul de la Tripoli a cerut săptămâna trecută ministrului interimar de Interne şi şefului de Stat Major al armatei să prezinte un plan pentru asigurarea condiţiilor de securitate necesare desfăşurării alegerilor.

În absenţa unei armate şi poliţii profesioniste, misiunea în acest sens nu va fi uşoară, în special după ce mai multe unităţi au dezertat şi s-au alăturat generalului Khalifa Haftar.

Acuzat de autorităţile de a Tripoli de organizarea unei lovituri de stat, generalul Khalifa Haftar conduce de mai bine de o lună o operaţiune împotriva "grupărilor teroriste", care s-au impus în Benghazi de la înlăturarea regimului condus de Kadhafi.

Confruntări armate între cele două tabere au loc frecvent de la lansarea operaţiunii de către generalul Haftar, la 16 mai, şi s-au soldat cu aproape 100 de morţi.

Generalul Haftar a anunţat un "armistiţiu" în perioada desfăşurării scrutinului, dar grupările islamiste nu şi-au anunţat poziţia.