INFOGRAFIE Egiptenii şi-au votat noua Constituţie cu glonţul pe ţeavă

Toate secţiile de votare sunt păzite de militari înarmaţi până-n dinţi

Aproximativ 53 milioane de cetăţeni ai Egiptului îşi exprimă în aceste zile susţinerea sau opoziţia faţă de instaurarea unui nou tip de regim autoritar militar, prin consolidarea puterilor comandantului suprem al forţelor armate egiptene, generalul al-Sisi, potrivit observatorilor internaţionali.

Acest scrutin este prima etapă a „tranziţiei democratice“ promise de militari după destituirea preşedintelui islamist Mohamed Morsi, pe 3 iulie 2013. În următoarele şase luni, în Egipt vor fi organizate alegeri legislative şi prezidenţiale.

Este pentru a treia oară când egiptenii se pronunţă asupra prevederilor constituţionale după izbucnirea revoltei contra fostului preşedinte Hosni Mubarak, în ianuarie 2011, şi a şasea oară când electoratul egiptean este chemat la urnele de vot după căderea regimului Mubarak.

Noua constituţie o va înlocui pe cea semnată de Mohamed Morsi în 2012, după ce fusese aprobată de asemenea prin referendum. Textul constituţional va consolida atribuţiile armatei, ale poliţiei şi ale judecătorilor. Cu două ore înainte de deschiderea birourilor de vot marţi, un atentat cu bombă a vizat un tribunal din Cairo, nefiind înregistrate victime.

În vederea asigurării securităţii scrutinului de două zile, Guvernul interimar a anunţat mobilizarea a aproximativ 160.000 de militari şi 200.000 de poliţişti în întreaga ţară.

Voci din cadrul organizaţiilor pentru apărarea drepturilor omului denunţă un scrutin organizat într-o atmosferă de frică şi reprimare a oricărei opoziţii, însă o foarte largă majoritate a populaţiei susţine noua putere şi este favorabilă generalului al-Sisi, ale cărui portrete au fost afişate în aproape toate magazinele de la Cairo.

Generalul Abdel Fattah al-Sisi, şeful Statului Major al armatei egiptene care l-a demis din funcţie pe preşedintele islamist Mohamed Morsi, a declarat pe 11 ianuarie că intenţionează să candideze la preşedinţia Egiptului dacă i se va cere de către popor. Această mişcare era aşteptată de analiştii internaţionali, încă de la înlăturarea preşedintelui ales Mohamed Morsi prin lovitura militară, necondamnată de Statele Unite, aliatul strategic al Egiptului.

Lovitura militară din 3 iulie 2013 a fost justificată de actualul ministru al Apărării, generalul Al-Sisi, prin faptul că Morsi, membru al grupării islamiste Fraţii Musulmani, încerca să islamizeze cu forţa societatea egipteană şi să ruineze o economie deja vlăguită. În a doua jumătate a anului trecut, societatea egipteană a fost marcată de confruntări sângeroase între susţinătorii fostului preşedinte şi forţele de ordine, soldate cu peste 1000 de decese.