Economist francez: Trump şi Macron, două stiluri diferite şi aceeaşi luptă
0
Preşedintele american Donald Trump şi omologul său francez Emmanuel Macron sunt prezentaţi adesea în opoziţie, dar au şi ceva în comun, mai ales în protejarea bogaţilor, scrie un cunoscut economist francez.
A devenit un obicei ca Donald Trump şi Emmanuel Macron să fie menţionaţi împreună pentru a expune două lumi diferite. Dacă preşedintele american este asimilat unui om de afaceri vulgar, sceptic asupra încălzirii globale şi cu izbucniri xenofobe pe Twitter, cel francez este încadrat spiritului european luminat, deschis dialogului cultural şi dezvoltării durabile. Sunt aspecte reale, dar, comparaţi îndeaproape, cei doi au şi multe similitudini, mai ales în privinţa politicilor lor, scrie economistul Thomas Piketty pe blogul său de pe platforma cotidianului francez „Le Monde“.
Donald Trump şi Emmanuel Macron se ghidează după aceeaşi politică fiscală, afirmă economistul francez, unul dintre cei mai cunoscuţi experţi în probleme legate de avere şi inegalitatea veniturilor.
Potrivit acestuia, ambii au insistat pentru reforme fiscale care aproape că nu se deosebesc între ele şi fac un mare salt înainte în favoarea celor bogaţi şi mobilităţii pe piaţa muncii. De exemplu, planul fiscal propus de Trump şi validat de Senatul american prevede reducerea impozitului pe profit pentru companii de la 35% până la 20%, cu o amnistie cvasi-completă pentru profiturile repatriate de multinaţionale, reducerea taxelor pentru moştenire, mai ales pentru cei bogaţi, şi plafonarea impozitelor pentru firmele mici la 25%. La rândul său, Macron vrea reducerea impozitului pentru comapanii de la 33% la 25%, eliminarea impozitului pe avere pentru cei bogaţi şi cu venituri mari. De fapt, cei cu averi mari se bucură pentru prima oară în ambele ţări de la căderea Vechiului Regim de un regim fiscal derogatoriu, subliniază Piketty, autorul cărţii „Capitalul în secolul al XXI-lea“.
În opinia economistului, cei doi preşedinţi nu fac decât să avantajeze bogaţii şi marile companii, în detrimentul masei de contribuabili captivi şi imobili.
Totodată, atât Trump, cât şi Macron dovedesc o profundă neînţelegere a riscurilor adâncirii inegalităţilor pe fondul globalizării. Tot ce fac este să o exploateze cu stiluri contrare, Trump adaptându-se la xenofobia alegătorilor americani alergici la globalizare, iar Macron la ataşamentul francezilor pentru toleranţă şi deschidere, şi să evite atacarea fondului problemei. Iar refuzul de a ataca inechitatea socială complică considerabil soluţionarea problemelor de mediu, pentru că necesită o repartizare echitabilă a eforturilor. Dacă bogaţii continuă să polueze planeta cu maşinile lor 4x4 şi iahturile înmatriculate în Malta pentru a scăpa de impozite, atunci de ce cei mai săraci ar accepta creşterea, de altfel necesară, a taxei pe carbon, se întreabă Thomas Piketty.
În cele din urmă, refuzul de a lupta împotriva inegalităţii are consecinţe extrem de nefaste asupra capacităţii de a reduce sărăcia la nivel mondial, explică el.
Economistul francez se întreabă când vom ieşi din ipocrizie. El menţionează ca exemplu tratatul de liber-schimb CETA, între UE şi Canada, care nu conţine nicio măsură constrângătoare asupra climatului şi justiţiei fiscale, deşi fusese încheiat la câteva luni după Acordul de la Paris pe tema încălzirii globale.
Se încarcă comentariile...
