De Crăciun, rugăciune pentru Ierusalim şi pentru pacea lumii. „Dacă te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea!“ (Ps 137:5)

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
ierusalim

Vă rog să îmi permiteţi să vă invit să lecturaţi o scrisoare. Plină de înţelepciune şi de adevărat spirit creştin, este şi o lecţie de mare politică, transmiţând un mesaj deosebit de interesant şi de actual într-un moment în care s-ar putea ca tensiunile să poată duce la o explozie majoră şi care să ameninţe echilibrul păcii în întreaga lume.

Textul, publicat pe 8 decembrie 2017 pe siteul Patriarhatului Latin al Ierusalimului, este semnat de Monseniorul Pierbattista Pizzabella, Administratorul Apostolic al Patriarhatului, fost Custode al Pământului Sfânt timp de 12 ani, una dintre personalităţile cele mai apreciate din lumea creştină pentru profunda sa cunoaştere a regiunii şi acţiunea sa diplomatică în favoarea promovării dialogului intercomunitar.

În aceste zile, s-au multiplicat declaraţiile privind Ierusalimul şi viitorului său. Suntem cu toţii îngrijoraţi faţă de violenţele care ar putea urma şi a consecinţelor imprevizibile.

Sfântul Părinte, referindu-se la diversele Rezoluţii ale ONU, şi-a exprimat profunda preocupare şi a cerut să nu se creeze noi pretexte care favorizează mai multă violenţe în Orientul Apropiat ci, dimpotrivă, să se facă absolut totul pentru a fi păstrat statutul Oraşului Sfânt şi de a se garanta o egalitate spirituală între comunităţile religioase aparţinând celor trei religii şi între cele două părţi ale Ierusalimului care, în realitate, este deja afectat de un timp încoace.

Ţinând cont de o situaţie de conflict evident şi de marea instabilitate din Oraşul Sfânt, credem că orice soluţie unilaterală nu ar trebui luată în considerare să fie considerată drept soluţie.

Într-adevăr, Ierusalimul reprezintă un tezaur pentru întreaga umanitate. Orice revendicare exclusivă, fie că este de natură politică sau religioasă, este contrară însăşi logicii Oraşului Sfânt. Fiecare locuitor al Ierusalimului şi fiecare călător care ajunge acolo în vizită sau în pelerinaj ar trebui să fie în măsură să resimtă şi, într-un mod sau altul, să-şi aproprieze mesajul de dialog, de coexistenţă şi de respect pe care Oraşul Sfânt ni-l reaminteşte şi pe care adesea l-am murdărit prin comportamentul nostru. Ierusalimul este un oraş care trebuie să fie primitor, în care spaţiile trebuie deschise şi nu închise. De mult prea mult timp, locuitorii acestui oraş sunt nişte prizonieri ai acestor tensiuni neîncetate care-i denaturează caracterul.

Nu este nimic care să poată împiedica Ierusalimul, în unicitatea şi unitatea sa, să devină simbolul naţional al celor două popoare care-l revendică drept capitală. Israelienii şi palestinienii ar trebui să ajungă la un acord care să corespundă într-un anume fel aspiraţiilor lor legitime şi care să respecte principiile justiţiei. Deciziile unilaterale care modifică actuala configuraţie a Ierusalimului nu vor aduce beneficii ci doar noi tensiuni şi fac să dispară posibilitatea de restabilire a păcii.

Dacă Ierusalimul este sacru pentru evrei, pentru creştini şi pentru musulmani, este la fel şi pentru numeroase popoare ale lumii care consideră acest oraş drept capitala lor spirituală  şi care merg acolo ca pelerini pentru a se ruga şi a-şi întâlni fraţii întru credinţă.

Caracterul sacru al Ierusalimului nu se limitează la unele monumente sau locaţii anume, ca şi cum cineva le-ar putea separa între ele sau să le izoleze de comunităţile respective, ci se referă la ansamblul său, locurile sale sacre şi la comunităţile sale, cu spitalele, şcolile şi activităţile lor culturale şi sociale.

Cele două părţi ar trebui să se preocupe de păstrarea caracterului universale actual al oraşului şi să nu precupeţească niciun efort pentru ca acest oraş să rămână un loc în care evrei, creştini şi musulmani să continue să se întâlnească pe străzile Oraşului Vechi, fiecare cu mentalităţile şi tradiţiile proprii, legaţi cum sunt între ei într-un mod unic.

În consecinţă, discuţia privind Ierusalimul nu se poate să fie limitată la un simplu conflict teritorial şi la suveranitatea politică, aceasta tocmai datorită faptului că Ierusalimul este unic, pentru că este patrimoniu al întregii lumi şi deoarece are vocaţie universală care este  o valoare care spune ceva la miliarde de oameni, credincioşi sau atei.

O soluţie realistă problemei Ierusalimului ar trebui să includă toate aceste elemente.“

Între timp, politicienii lumii se pregătesc intens să facă din Ierusalim un teren pe care să izbucnească un conflict ucigaş în numele credinţei... Din nou, adeverind cuvintele profetice din Vechiul Testament.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite