Cum a fost transformată într-o armă reţeaua de socializare Facebook INFOGRAFIE

Datele colectate de la utilizatorii de Facebook prin intermediul unei aplicaţii speciale au fost folosite pentru a manipula electoratul american într-o manieră ce poate reprezenta un pericol pentru democraţie, atrag atenţia experţii.

Scandalul provocat de modul în care compania britanică de consulanţă Cambridge Analytica a strâns datele a milioane de utilizatori de Facebook din SUA fără consimţământul acestora pentru a le utiliza apoi în scopuri electorale este departe de a lua sfârşit.

Vineri, sediul din Londra al companiei de consultanţă a fost percheziţionat timp de şapte ore de anchetatorii autorităţii britanice de reglementare responsabile de protecţia datelor, aceştia încercând să găsească dovezi concludente privind modul de lucru al societăţii. În cele ce urmează, probele adunate vor fi analizate, iar apoi se va stabili care sunt paşii ce trebuie făcuţi. Nu este deloc exclus ca procedura să fie una de durată.

Între timp, fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, şi fostul director executiv al Cambridge Analytica (CA), Alexander Nix, suspendat la scurt timp după izbucnirea scandalului, au fost chemaţi să dea explicaţii în faţa Parlamentului britanic privind acest subiect. 

Însă până la explicaţii oficiale şi concluzii ale unor anchete, modul de acţiune al CA a fost dezvăluit de foşti angajaţi ai companiei, care au acceptat să stea de vorbă cu presa britanică şi americană.

Astfel, compania Cambridge Analytica, specializată în activităţi de analiză a datelor, este acuzată că a folosit o aplicaţie pentru teste psihologice în scopul de a aduna informaţii despre utilizatorii de Facebook, fără acordul lor, iar pe baza acestor date a pus la punct un program ce a permis crearea de reclame electorale personalizate menite să influenţeze votul alegătorilor americani la prezidenţialele din 2016, câştigate de republicanul Donald Trump.

O suveică periculoasă

Colectarea acestor date s-a făcut prin intermediul aplicaţiei de teste psihologice numită „thisisyourdigitallife“. Aproximativ 270.000 de alegători americani au făcut testul. Însă, menţionează slate.fr, nu doar datele lor au fost colectate. Ci şi ale prietenilor lor de pe Facebook. O metodă reprobabilă, comentează sursa citată, subliniind că şi atunci când un utilizator nu doreşte să facă un astfel de test, pentru că nu are încredere în aplicaţie, este suficient ca o singură persoană din lista sa de prieteni să accepte pentru ca datele să-i fie „aspirate“.

Apoi, creatorul acestei aplicaţii a transmis datele companiei Cambridge Analytica, dar fără să prevină compania Facebook, după cum susţine aceasta din urmă. Numai că atunci când şefii reţelei de socializare au aflat de „scurgerea“ în cauză, aceştia nu au făcut nimic pentru a-şi preveni utilizatorii.

Desigur, Facebook nu este acuzată că a manipulat scrutinul în favoarea lui Donald Trump. (Paradoxal, Mark Zuckerberg este democrat.) Companiei fondate de el i se reproşează că nu a protejat corespunzător datele utilizatorilor săi, mai ales în contextul în care avea obligaţia să controleze ce fac aplicaţiile terţe, adaugă slate.fr. 

Odată datele culese, Cambridge Analytica, firmă ce funcţionează ca o agenţie de publicitate pentru politicieni, a avut un teren fertil de lucru. Compania a analizat electoratul şi a trimis ţintit mesaje votanţilor în încercarea de a atinge obiectivul dorit de candidatul care a angajat-o. 

Problema nu este nouă, scrie publicaţia citată, potrivit căreia fostul preşedinte al Statelor Unite Barack Obama a utilizat acelaşi gen de metode în campaniile sale electorale, profitând de o legislaţie încă vagă la momentul respectiv. Echipele sale au creat profiluri atente ale alegătorilor şi au pus la punct reţele pe care să le poată folosi pentru a-şi transmite mesajele. 

Fără a dezbate idei

Numai că a livra un mesaj politic diferit fiecărei categorii de alegători, mesaj repetat la infinit şi care mizează pe emoţii, este echivalent cu a te situa diametral opus faţă de dezbaterea de idei, atrag atenţia observatorii. 

O membră a echipei de campanie digitală a lui Donald Trump a vorbit despre cum s-a acţionat, de pildă, în cazul unei mame, care, preocupată de creşterea copilului, nu dorea să vadă reclame care conţineau violenţă sau scene de război. Echipa lui Trump s-a conformat şi i-a prezentat spoturi sensibile. 

În cele din urmă, spun numeroşi experţi, este vorba despre o formă de manipulare psihologică şi emoţională, în care votul se joacă pe baza a două emoţii: frica şi speranţa. 

Pagini şterse, reclame retrase şi scuze tardive

Întregul scandal iscat în jurul companiei Facebook a avut consecinţe dezastruoase pentru aceasta. Magnatul Elon Musk, care deţine SpaceX şi Tesla Inc, a decis ca paginile oficiale de pe reţeaua de socializare ale acestor companii, care aveau milioane de urmăritori, să fie şterse. 

Miliardarul canadiano-american a răspuns astfel provocărilor internauţilor care l-au îndemnat prin intermediul unor mesaje postate pe Twitter să le şteargă. 

În acest timp, mulţi utilizatori de Facebook discută pe internet despre dezactivarea sau chiar ştergerea conturilor lor, chiar dacă Mark Zuckerberg declara recent că nu a observat că un număr „însemnat“ persoane ar fi renunţat la folosirea reţelei.

Tot în urma scandalului, care a făcut ca Facebook să piardă peste 50 de miliarde de dolari de capitalizare bursieră, Commerzbank, a doua bancă din Germania ca mărime, şi-a suspendat reclamele de pe Facebook pe o perioadă nedeterminată.

Pus la zid, Mark Zuckerberg le-a cerut scuze utilizatorilor reţelei sociale, însă abia după cinci zile după ce „The Observer“ şi „New York Times“ au dezvăluit ce s-a întâmplat cu datele a milioane de utilizatori americani. 

Iar ieri, compania Facebook şi-a rezervat o pagină întreagă de publicitate în presa britanică, pentru a prezenta din nou scuze şi „regrete“ din partea fondatorului său.