Biarritz 2019, un summit G7 exploziv: marile subiecte de urmărit
0Liderii celor mai industrializate şapte ţări din lume (G7) se reunesc sâmbătă după-amiază la Biarritz, în sud-vestul Franţei, unde se anunţă un summit exploziv, în timp ce opinia publică mondială aşteaptă soluţii concrete la crizele care zguduie planeta. AFP relevă şase subiecte de urmărit.
Sub măsuri stricte de securitate, liderii G7 lucrează împreună de sâmbătă după-amiază până luni la Biarritz. Şase subiecte merită atenţie, scrie AFP, care le trece în revistă.
Un test pentru Occident
G7 traversează o perioadă dificilă. Contestat de noile puteri în ascensiune, acest club select de factură liberală este divizat, îndeosebi de la instalarea lui Donald Trump la Casa Albă, la 21 ianuarie 2017.
Marea întrebare este dacă membrii săi vor fi apţi să dea dovadă de eficacitate în marile crize actuale. Emmanuel Macron încearcă să facă paşi în acest sens, prin cooptarea Indiei. „Trebuie să căutăm să avansăm în privinţa unor coaliţii“ cu ţări care se remarcă prin bunăvoinţă, a spus preşedintele francez.
El speră să fie gazda unui summit reuşit, spre deosebire de precedentul, din Canada, când Donald Trump a refuzat să semneze comunicatul final.
Vehicule ale Poliţiei Franceze pregătite pentru intervenţi în caz de necesitate FOTO EPA-EFE
O axă Johnson-Trump?
Sumitul G7 de la Biarritz va fi prima reuniune internaţională în calitate de premier al Marii Britanii pentru Boris Johnson. El se întâlneşte cu omologii săi din G7 cu aproape două luni înainte de ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană (UE), prevăzută să aibă loc la 31 octombrie.
Declaraţiile sale despre divorţul de UE vor fi urmărite îndeaproape, mai ales că urmează să aibă şi o întîlnire între patru ochi cu Donald Trump, un susţinător al unui Brexit fără acord.
Summitul de la Bairritz va contribui la emergenţa unei axe Johnson-Trump, cu consecinţe în lanţ asupra altor dosare diplomatice?
„Nu veţi vedea o schimbare radicală în abordarea noastră“, a dat asigurări vineri o sursă diplomatică britanică.
Amazonia, devastată de flăcări
Incendiile care fac scrum de mai multe zile încoace Pădurea Amazoniană, „plămânul verde“ al planetei, s-au impus pe agenţa summitului. Acuzându-l de „inacţiune“ pe preşedintele brazilian Jair Bolsonaro, Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel şi Boris Johnson au decis să sesizeze problema, devenită „o criză internaţională“.
„Vom încerca să mobilizăm toată lumea şi să strângem bani pentru reîmpădurirea cât mai repede cu putinţă“ a Bazinului Amazon, a declarat Macron pentru portalul Konbini. Preşedintele francez, care plasează agenda climatică în „centrul acestui G7“, vrea să obţină angajamente din partea unor lideri pentru organizarea unui summit al planetei, în septembrie, sub egida Naţiunilor Unite.
Manifestaţii şi violenţe?
Întreaga regiune bască, mai ales staţiunea balneară Biarritz, este vizată de măsuri de securitate fără precedent, cu 13.200 de poliţişti şi jandarmi, sprijiniţi de armată.
O manifestaţie a opozanţilor G7 a început sâmbătă dimineaţa, iar autorităţile sunt vigilente pentru a nu permite escaladarea ei, mai ales la Bayonne, în apropiere de Biarritz.
Organizatorii unei manifestaţii între Handaye şi oraşul spaniol Irun spun că mizează pe o participare de cel puţin 10.000 de persoane.
Contestatari G7 FOTO EPA-EFE
Criza nucleară iraniană
Preşedintele francez speră să obţină de la omologii săi garanţii în vederea detensionării crizei iraniene şi salvării acordul internaţional nuclear semnat în vara lui 2015 cu regimul de la Teheran. Acordul a fost denunţat de administraţia Trump şi este şubrezit în prezent de sustragerea Iranului de la respectarea unor angajamente.
Macron s-a întâlnit vineri, la Paris, cu şeful diplomaţiei iraniene, iar acesta din urmă a apreciat că lucrurile merg „în direcţia bună“.
Războiul comercial China-SUA
Războiul comercial dintre China şi Statele Unite, ale cărui repercusiuni riscă să afecteze lumea întreagă, creşte în intensitate.
Furios pe contraatacul Beijingului, Donald Trump a plusat la rândul lui. Tot ce importă SUA din China, adică bunuri şi servicii în valoare de 550 de miliarde de dolari, va fi taxat mai aspru până la sfârşitul anului curent.