Vulturii şi miliardul care şi-a luat zborul

În acest mic stat situat între România şi Ucraina, unul dintre cele mai sărace din Europa, trei bănci au reuşit să facă să dispară echivalentul a 13 % din PIB. A cui este vina? Mister. Insă, pe fundalul corupţiei generalizate şi a haosului politic, umbra Rusiei nu este niciodată departe...

Revista pariziană L'Express publică astăzi un amplu reportaj pe care l-am realizat în Moldova, alături de Charles Haquet. Nu am găsit miliardul de dolari dispărut, dar am încercat să înţelegem ce se întâmplă. Fragmente.

Un vânt rece mătură centrul capitalei, Chişinău, în această dimineaţă de octombrie, dar ar fi nevoie de cu mult mai mult pentru a-l descuraja pe Alexandru Lupasco. De mai mult de o lună, acest fost veteran de război din poliţie, doarme într-un cort din faţa guvernului Moldovei. Nici nu are intenţia să plece. "Nu voi pleca de aici până când până când acest guvern corupt nu va pleca de la putere. Cu atât mai rău dacă vom ajunge în iarnă. In Ucraina, revolta de pe Maidan a durat nouă luni, nu?" Asemeni lui, sute de alţi moldoveni şi-au ales domiciliul în corturi. Pe pancartele afişate pe corturi, o singură întrebare:

Unde este miliardul?

Intrebarea se află aici pe toate buzele. Cum a fost posibil ca trei bănci, printre cele mai importante din ţară, să lase să le treacă printre degete un miliard de dolari fără ca nimeni să vadă ceva? Suprarealist: acest "jaf al secolului" reprezintă 13 % din PIB. Adică, dacă ar fi să comparăm cu Franţa, o gaură de 280 de miliarde de euro. Suficient pentru ca reuşitele unor Madoff sau Kerviel să devină bagatelă.

Pentru moldoveni, care au un salariu mediu de aproximativ 200 de euro, este greu de acceptat aşa ceva. Situată între România şi Ucraina, această ţară considerată a fi una dintre cele mai sărace din Europa, are o populaţie de aproximativ 3?5 milioane de persoane. La cei 76 de ani ai săi, Nina, o fostă învăţătoare, merge în fiecare dimineaţă în talciocul improvizat lângă gara feroviară, pentru a-şi vinde ultimele haine din casă: "cu pensia mea de doar 60 de euro nici nu ştiu dacă voi avea cu ce plăti factura de gaz iarna aceasta. Când aud că miliardul nu e de găsit şi că statul, adică noi, moldovenii, trebuie să-l rambursăm de unde nu avem, îmi vine să plâng". Iar exasperarea oamenilor este cu atât mai mare cu cât ancheta nu a avansat aproape deloc. Ca şi cum nimeni nu ar vrea ca problema să se rezolve...

Ce s-a întâmplat de fapt? In 4 decembrie 2014, primul ministru al epocii, Iurie Leancă, scoate la lumina zilei catastrofa în timpul unei reuniuni ministeriale: "sistemul nostru bancar este fragilizat în acest moment de managementul defectuos, chiar fraudulos, al unor bănci". Frumos eufemism. In realitate, acest hold-up istoric nu este doar o simplă "lovitură" comisă de câţiva directori neatenţi. Pentru a goli băncile, hoţii au recuperat mai întâi cheile, în mod legal. Şi, fără îndoială, şi cu complicitatea unor responsabili situaţi la cele mai înalte niveluri ale statului...

Operaţiunea are loc în 2013. Deţinută majoritar de Stat, Banca de Economii se afla pe atunci într-o situaţie financiară delicată. Pentru a-i oferi o portiţă de scăpare, statul a decis să permită accesul investitorilor particulari. Tehnica este simplă: conducerea băncii - în mod obligatoriu complice - a permis deteriorarea situaţiei. Atunci când criza a izbucnit, lupul a intrat în stână. Cu un risc minim, deoarece acţiunile nu mai valorau mare lucru.

[...] Banca de Economii, crede Sergiu Mocanu, fost consilier prezidenţial, astăzi preşedinte al unei mişcări civice anti-mafia, a fost modalitatea prin care ruşii au spălat 20 de miliarde de euro. Această bancă, crede şi analistul Veaceslav Negruţă, fost ministru de Finanţe, "nu a servit doar de vehicul permiţând deturnarea banilor; ci a fost implicată şi în operaţiuni majore de spălare a banilor ruseşti".

Articolul integral – realizat cu sprijinul inestimabil al mai multor colegi de breaslă, prieteni, din Moldova, cărora le sunt recunoscătoare – poate fi citit în săptămânalul L'Express, 14-20 octombrie 2015, şi în curând pe site-ul lexpress.fr.