Vladimir Putin, gata să recurgă la noi acţiuni pentru destabilizarea Europei de Est INFOGRAFIE
0
După declararea victoriei în Siria, liderul de la Kremlin ar putea lansa un nou val de acţiuni destabilizatoare în ţările din Europa de Est, un mesaj clar pentru NATO privind puterea Moscovei.
Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, care a vrut să demonstreze Occidentului că Rusia poate obţine o victorie în Siria, se va folosi de rezultatele sale în teren pentru a transmite Alianţei Nord-Atlantice că este o putere globală majoră, ce nu poate fi ignorată.
Cel puţin aşa consideră expertul pe teme de securitate Eugen Rumer, director al programului pentru Rusia şi Eurasia din cadrul Fundaţiei Carnegie pentru Pace Internaţională.
Iar acest mesaj este cu atât mai important cu cât Vladimir Putin se află acum în campanie electorală pentru a câştiga un nou mandat prezidenţial.
Într-un interviu acordat Bloomberg cu privire la operaţiunile Rusiei în Siria, dar şi cu privire la posibilele viitoare acţiuni ale Moscovei, Rumer nu a exclus posibilitatea ca Moscova să recurgă la noi acţiuni de destabilizare în Europa de Est, similare celor desfăşurate în Ucraina.
Expertul pe teme de securitate, care în perioada 2010-2014 a fost responsabil de zona Rusiei în cadrul Consiliului Naţional de Informaţii din SUA, a insistat asupra faptului că motivele care au stat la baza acţiunilor Moscovei în Siria, dar şi modul în care Kremlinul şi-a desfăşurat operaţiunile în această zonă de conflict sunt foarte importante pentru a înţelege modul în care joacă Rusia pentru a-şi spori influenţa.
O tactică avantajoasă
„Putin a vrut să demonstreze că Rusia a obţinut rezultate semnificative în Siria. Şi, în mare măsură, aşa este. Însă ce înseamnă victoria în aceste circumstanţe? A reuşit să schimbe rezultatul războiului civil. A salvat regimul-client şi a reuşit să impună Rusia ca o prezenţă majoră în acea parte a lumii, ceea ce nu se mai întâmpla de ani buni“, a explicat Rumer.
„Pentru o armată şi o industrie a apărării care simţeau de mult timp că nu au acelaşi armament ultramodern precum cel american, au reuşit să demonstreze noi capabilităţi“, a adăugat el.
Însă se pare că, în Siria, Moscova nu s-a folosit numai de capacităţile sale militare oficiale, ci şi de companii private de securitate care ar fi fost implicate nu numai în asigurarea siguranţei unor obiective, ci şi în operaţiunile de luptă. Acolo unde Kremlinul nu ar fi dorit să trimită trupe oficiale, ar fi acţionat mercenari ruşi din cadrul unui grup numit Wagner.
Potrivit lui Eugene Rumer, o astfel de tactică are un dublu avantaj: „în primul rând, trupele pot fi suplimentate (...), în al doilea rând, ruşii pot nega oricând implicarea în incidente şi pot susţine că au redus efectivele militare în Siria“.
Un loc la masa marilor puteri
Obţinând astfel rezultate, Rusia reuşeşte să-şi consolideze poziţia. Iar în această situaţie poate transmite NATO mesajul că nu poate fi ignorată, că este „o mare putere globală“ şi „parte integrantă a sistemului de securitate european“, consideră Rumer.
Pentru Rusia, continuă expertul, „anexarea Crimeei este foarte importantă din multe puncte de vedere, inclusiv la nivel militar“, amintind că există informaţii potrivit cărora ruşii „au amplasat în această zonă capabilităţi militare antiacces (A2AD) care constituie o prezenţă foarte problematică în regiunea Mării Negre, unde sunt trei state NATO - Turcia, România şi Bulgaria. Nu este ceva de neglijat“.
În plus, punctează Rumer, „estul Ucrainei şi regiunea Donbass au devenit un fel de punct sensibil al Ucrainei, ce permite Moscovei să facă presiuni mai mari sau mai mici asupra Kievului, în funcţie de calculele Kremlinului. Cred că, din punctul lor de vedere, ruşii au obţinut ce au vrut - să împiedice integrarea Ucrainei în structurile occidentale“.
În acest context, dar şi în condiţiile în care în toamnă au avut loc exerciţiile militare Zapad la care au luat parte Rusia şi Belarusul, îngrijorarea statelor est-europene, în special a ţărilor baltice, privind intenţiile Kremlinului de a destabiliza zona este justificată.
„Capacitatea Rusiei de genera nelinişti trebuie să fie permanent în mintea (liderilor) din ţările baltice, în special din Letonia şi Estonia, care sunt mai vulnerabile, cel puţin la nivel de percepţie, având în vedere populaţia rusă de acolo. Şi cred că experienţa ucraineană a sensibilizat aceste ţări şi, în general, Alianţa Nord-Atlantică în legătură cu ameninţările şi a demonstrat pericolul reprezentat de această armă din setul de instrumente ruse“, a punctat Rumer.
Ce este grupul Wagner
Grupul Wagner, numit şi Compania Militară Privată Wagner (Chastnaia Voennaia Kompania Wagnera, prescurtat ChVK Wagner), este o organizaţie paramilitară fondată în Argentina de către Dmitri Utkin, un fost membru al forţelor speciale ale Direcţiei Generale de Informaţii (GRU) din cadrul Armatei Ruse.
Denumirea companiei provine de la porecla lui Utkin, o aluzie la compozitorul preferat al lui Hitler, notează site-ul fontanka.ru.
Înainte de a fi trimişi pe front, angajaţii Wagner sunt antrenaţi în satul Molkino, în ţinutul Krasnodar, împreună cu membri ai forţelor speciale. Au fost văzuţi luptând în estul Ucrainei de partea rebelilor separatişti proruşi. Membrii grupului ar primi o remuneraţie lunară de 240.000 de ruble (circa 3.300 de euro).
Potrivit sursei citate, în perioada în care Rusia şi-a extins prezenţa militară în Siria, grupul a recrutat online sute de foşti soldaţi, postând anunţuri pe grupuri de discuţii pe teme militare.
Organizaţia paramilitară a înregistrat pierderi serioase în noaptea de 7 spre 8 februarie în urma unui atac desfăşurat de Coaliţia internaţională împotriva Statului Islamic într-un sat din provincia Deir ez-Zor, situată la graniţa cu Irakul.
Cel puţin 200 de mercenari ruşi care s-au înrolat în Siria ca angajaţi ai acestui grup militar privat au murit.
Deşi multe voci au făcut o legătură directă între mercenarii ruşi şi Moscova, Kremlinul nu a recunoscut niciodată colaborarea cu Grupul Wagner.
Se încarcă comentariile...
